Până la 1 aprilie, anul viitor, va urma o nouă indexare cu inflaţia a accizei la carburanţii auto.
Anume, indexarea accizei la carburanţi cu inflaţia provoacă inflaţie, iar inflaţia generată astfel duce la o nouă indexare a accizei cu inflaţia, peste încă un an.
"Începând cu 1 ianuarie 2014, accizele vor fi indexate în funcţie de rata inflaţiei, nu de cursul de schimb, potrivit declaraţiilor făcute de premierul Victor Ponta" – era conţinutul unei ştiri din anul 2013.
Cabinetul Ciolacu are montat un mecanism inflaţionist
"Vom indexa accizele în funcţie de rata inflaţiei. Din fericire, inflaţia a avut şi va avea pentru anul 2013 o cotă scăzută şi, evident, influenţa acesteia va fi destul de mică", a spus Ponta, dupa discuţiile cu Fondul Monetar International.
Codul Fiscal (Legea 227/2015) actualizat 2023 stipulează că "nivelul accizelor (...) se actualizează anual, cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare".
Dar până când anume urmează să fie indexată acciza aceasta cu inflaţia anualizată? În fiecare an, de mai mulţi ani, acciza se indexează cu inflaţia până pe 1 aprilie, a declarat Newsweek Adrian Benţa, consultant fiscal.
Citeşte şi: Se scumpesc băuturile spirtoase! Acciza la alcool a fost majorată cu 6%
Este un cerc vicios. "Problema bugetului, cu acciza, este că ea până acum, până de curând, a fost stabilită într-o sumă fixă în lei, care nu putea fi mai mică decât un nivel minim acceptat acceptat de către Directiva Europeană privind acciza", spune Gabriel Biriş, avocat fiscalist.
"Cifra aceea din Directivă are un prag minim şi unul maxim. Se stipulează despre un prag minim de acciză, și pentru benzină, și pentru motorină, și pentru alcool, tutun, tot.
Cifrele din Directiva Europeană sunt în euro, iar noi suntem destul de aproape de pragul minim al accizei. Sunt state care au accize mult mai mari.
Citeşte şi: Coaliția de guvernare se joacă de-a acciza la carburanți. Hunor: A existat o discuție
Faptul că România a experimentat o situație ciudată, cu inflație mare la lei, dar lipsa deprecierii leului, faţă de moneda euro, a făcut ca sumele în lei colectate din acciză să scadă în valoare. Astfel, contravaloarea sumelor, în euro, s-a depreciat", detaliază Biriş.
Aceasta a dus la scăderea semnificativă a ponderii în PIB a accizelor, pentru că PIB-ul a fost inflatat în lei. Adică, veniturile din accizele la carburanți au scăzut la toate tipurile de accize, în ultimii ani, și scăderea a fost mai accelerată, în perioada de hiperinflație din anul 2020.
"Acesta cred că este motivul pentru care, în legislaţia nouă, se introduce indexarea cu inflaţia, adică să nu mai fie legată de moneda euro, ci de leu.
Inflaţia generează creşterea inflaţiei
Astfel, se intră într-un cerc oarecum vicios, pentru că inflația generează creșterea inflației de anul trecut, care generează la rândul ei creșterea accizei, anul următor", explică avocatul fiscalist, care a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Acest mecanism va genera într-o anumită pondere inflație suplimentară și din cercul acesta vicios se va ieși doar atunci când inflația va scădea semnificativ.
Iar nu se va întâmpla atât timp cât deficitele nu scad, în special deficitul bugetar, atât timp cât "statul aruncă bani în piață, în continuare, mult mai mult decât produce. Adică atât timp cât guvernul ia în continuare măsuri inflaționiste", atrage atenţia expertul.
La ambele capete
Care este atunci soluția? "Să nu se mai întâmple lucrurile astea", spune Gabriel Biriş. Adică "în primul rând scăderea deficitului. Atât prin prin creșterea veniturilor, cât şi prin scăderea cheltuielilor. Aceasta este consolidare fiscală, dar făcută "la ambele capete"".
Concret, despre ce este vorba? "În primul rând, trebuie să fie eliminate cheltuielile inutile, care pun presiune pe inflație şi aruncă banii în piață. În al doilea rând, trebuie crescute veniturile şi redusă astfel foamea de bani a Guvernului", a explicat pentru Newsweek Biriş.
Toate aceste lucruri nu se fac prin creșteri de taxe, ci prin reducerea evaziunii și prin eliminarea scutirilor. "E logic, dar trebuie o coerență de la cap la coadă și, într-un an sau doi, putem să ajungem din nou la o inflație sănătoasă de 2%, 3%, maximum 4%", a opinat avocatul fiscalist.
