Pe 23 aprilie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință.
Această zi este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox, dar și o zi cu o încărcătură simbolică aparte, în jurul căreia s-au țesut de-a lungul timpului o serie de tradiții, obiceiuri și credințe populare cu rădăcini adânci în spiritualitatea românească.
Sfântul Gheorghe, 23 aprilie: Ce nu ai voie să faci. Tradiții stricte și superstiții vechi
Ziua în care natura renaște. Sufletele se dezleagă, iar pământul își redeschide porțile
În credința populară, Sfântul Gheorghe este asociat cu renașterea naturii și începutul unui nou ciclu al vieții. Se spune că în această zi „se înfruntă iarna cu vara”, iar cine se trezește devreme va fi harnic și sănătos tot anul.
Citește și Arheologii ar putea să fi găsit locul exact unde a fost îngropat Iisus Hristos. Dovezi tulburătoare
În satele românești, gospodarii ies în zori și se spală cu roua dimineții, considerată vindecătoare și aducătoare de noroc.
Oamenii își pun ramuri verzi de stejar, salcie sau fag la porți, ferestre, grajduri și fântâni, pentru a alunga spiritele rele și boala.
Aceste ramuri se numesc „armindenii Sfântului Gheorghe” și sunt lăsate până la Sânziene.
Obiceiuri de protecție, magie și fertilitate
În această zi se fac numeroase ritualuri de protecție a oamenilor, animalelor și culturilor. Femeile leagă fire roșii de mătase sau ață la coarnele vitelor, pentru a le feri de deochi, iar în grajduri se pun usturoi și pelin pentru protecție.
Tot în această zi se practică „descântecele de leac”, deoarece se consideră că puterea cuvintelor este sporită de energia sărbătorii. Tinerele necăsătorite obișnuiau să își pună busuioc sub pernă, ca să își viseze ursitul.
În unele regiuni, flăcăii mergeau în pădure și aduceau pomul de Sfântul Gheorghe, un copac tânăr care era împodobit cu flori și lăsat în curtea casei pentru a aduce spor și belșug.
Citește și Horoscop 23 aprilie, Sfântul Gheorghe. Racul înfruntă un adevăr dureros, Leul strălucește prin curaj
Pentru păstori, 23 aprilie marchează un moment crucial: împărțirea turmelor și alegerea baciului. Este o zi în care se fac socotelile între ciobani și se stabilesc locurile de pășunat pentru vară. Acest obicei este cunoscut și ca „Alegerea Muntelui”.
Tot acum, în unele zone, se încing hore și petreceri câmpenești, iar fetele împletesc cununi de flori pentru a le arunca în râu – dacă plutesc, e semn bun pentru iubire și noroc.
Semnificația spirituală a Sfântului Gheorghe
Sfântul Gheorghe este ocrotitorul soldaților, al credinței și al biruinței asupra răului, dar și unul dintre cei mai iubiți sfinți din România. Aproape un milion de români își serbează onomastica în această zi – cei care poartă numele Gheorghe, George, Georgiana, Geta, Gina sau alte derivate.
Este o zi de mare bucurie, dar și de curățare sufletească și înnoire a energiilor.
Ce nu ai voie să faci de Sfântul Gheorghe, 23 aprilie
Fiind o zi cu cruce roșie, considerată sărbătoare de mare însemnătate în calendarul ortodox, credincioșii trebuie să respecte anumite interdicții și reguli transmise din generație în generație:
1. Nu se lucrează
Este interzisă orice muncă grea: nu se sapă, nu se coase, nu se spală, nu se face curat. Se spune că cei care muncesc vor avea parte de boală, ghinion sau necazuri. De asemenea, vacile nu vor da lapte, iar pământul va fi neroditor.
2. Nu se face foc nou în casă sau în gospodărie
Tradiția spune că focul aprins în această zi poate aduce spirite rele în casă sau poate atrage necazuri.
3. Nu se ceartă și nu se poartă ură
Ziua de Sfântul Gheorghe este un prilej de împăcare și curățare sufletească. Orice ceartă sau gând rău poartă cu el o povară energetică negativă.
4. Nu se consumă alcool în exces și nu se petrece cu zgomot
Chiar dacă este onomastică pentru mulți români, este recomandată o celebrare cumpătată, în spiritul sfințeniei zilei. Excesul este considerat lipsă de respect față de semnificația spirituală a sărbătorii.
5. Nu se aruncă resturi sau apă murdară în curte sau pe uliță
Se crede că astfel alungi norocul și belșugul din casă. Toate gesturile trebuie să fie cumpătate și respectuoase.
6. Nu se taie părul sau unghiile
În tradiția populară, se consideră că prin tăiere „se taie” și din sporul casei sau din protecția divină.
Respectarea acestor interdicții este văzută nu ca o constrângere, ci ca o formă de sfințire a zilei și de recunoștință față de curajul și sacrificiul Sfântului Gheorghe, simbol al luminii care învinge întunericul.
