Multe dintre invenţiile care au revoluţionat omenirea aparţin altor personae decât cele care au obţinut patentul, iar cei care au avut sclipirea de inteligenţă ori au petrecut ani în şir în laboratoare, au rămas iluştri anonimi.
Istoria telefonului
Pe 26 octombrie 1861, în Frankfurt (Germania) a fost prezentat pentru prima dată un aparat denumit “telephon”.
Profesorul de fizică şi matematică Johann Philipp Reiss a fost cel care a construit primul telefon în stare de funcţionare. La acea vreme nimeni nu putea să anticipeze importanţa descoperirii şi larga utilizare. Inventatorul a făcut publică descoperirea dar nu a patentat-o.
15 ani mai târziu, pe 14 februarie 1876, a fost depusă cererea de patentare în America de către Alexander Graham Bell. Aparatul respectiv nu a fost în stare de funcţionare. În aceeaşi perioadă, Elisha Gray a făcut cerere de patentare pentru un aparat perfecţionat după cel contruit de profesorul Reiss.
Citește și: FOTO Satul cu 6.000 de locuitori care stau pe aceeași stradă, lungă de 9 km: E comparat cu Toscana
Din păcate, pierduse startul. Johann Reiss şi-a închinat activitatea cercetărilor ştiinţifice în micul laborator pe care îl avea în incinta şcolii din Friederichsdorf.
Mulţi ani s-a străduit să construiască o maşină care să funcţioneze pe puterea aburilor, dar nu a reuşit să lase decât schiţele unei maşini cu aburi. El a construit prima pompă de apă întemeiată pe principiile de azi ale aspiraţiei şi respingerii aerului cu ajutorul vidului.
Profesorul a construit o cameră obscură pe care a montat-o pe catedră fiind în stare să supravegheze elevii fără a ridica privirea. Printre invenţiile sale s-a aflat şi aparatul prin care sunetele vocii omeneşti erau transmise şi auzite din depărtare.
Avea doar 27 de ani când a inventat telefonul şi marea descoperire a fost prezentată pe 26 octombrie 1861 în sala de conferinţe a Societăţii de Fizică din Frakfurt pe Main în faţa unui cerc restrâns de specialişti.
Savanții, uimiți de „urechea mecanică”
Tânărul profesor de provincie a reuşit să-i uimească pe savanţi. A construit aparatul întocmai după modelul urechii umane având înuntrul lui un timpan, un ciocan şi o nicovală.
Această ureche mecanică reuşea doar să prindă undele sonore şi printr-un dispozitiv anume, pus în legătură cu current electric reuşea să preschimbe aceste unde sonore în unde electrice.
De fapt, urechea mecanică corespunde acelei părţi din telefonul de astăzi în care noi vorbim.
Citește și: Adulat de public, celebrul lăutar Zavaidoc ajunge să cânte pentru mâncare. Moare sărac și orb
Ulterior a descoperit receptorul, acea parte a telefonului cu ajutorul căruia auzim. A construit o mică maşină cu ajutorul unei igliţe şi a unor sârme de cupru care erau capabile să reproducă sunetele şi chiar vocea omului. Cum era şi firesc, la început vocea era amestecată cu tot felul de zgomote.
Reiss le-a explicat cercetătorilor prezenţi la conferinţă ce fenomene iau parte la producerea auzului în urechea omenească.
A atras atenţia asupra undelor sonore care pun timpanul în vibraţie, ceea ce produce o ridicare şi cădere a celor două oscioare de la nivelul urechii.
A explicat ascultătorilor nedumeriţi ciudăţenia telefonului pe care îl vedeau în formă de ureche omenească uriaşă aşezat pe pupitrul unde vorbea.
Criticile nu au întârziat să apară, acestea fiind legate de zgomotul care se auzea în receptor motiv pentru care au refuzat să ia în seamă descoperirea şi chiar şi-au exprimat indignarea.
Citește și: 28 de ani de când Lăcătușu a devenit primul român care a „cucerit” Everestul: Tricolorul, în vârf
Johann Reiss nu a apucat să vadă succesul invenţiei sale. S-a stins din viaţă pe 14 ianuarie 1874 la numai 40 de ani, lăsând soţia şi cei doi copii ai săi într-o sărăcie lucie.
Primul telefon construit de Reiss a fost lăsat şcolii din Friederichsdorf care, la rândul ei, a dăruit aparatul Muzeului Poştei germane, potrivit historia.ro.
