Cei 9 ani de când Institutul Cultural Român se află în subordinea Senatului au fost și cei mai plini de scandaluri. ICR a fost condus inițial de către fostul ministru al Educației Andrei Marga, fiind urmat de Lilian Zamfiroiu, care a fost apoi înlocuit de Radu Boroianu, care l-a rândul său a fost schimbat cu Liliana Țuroiu.
Andrei Marga s-a remarcat la conducerea ICR prin declarația că instituția trebuie să promoveze știința și tehnologia românească, care a adus pe lume, de exemplu, caloriferul.
„Trebuie să facem loc şi ştiinţelor şi tehnologiilor. Dau un exemplu, caloriferul este o invenţie transilvană, câţi ştiu de asta? Cultură mai înseamnă şi calculul zborurilor cosmice, şi descoperirile speologice… putem merge în afară şi cu alte lucruri decât film şi teatru", a declarat Andrei Marga.
Lilian Zamfiroiu, numit între timp ambasador în Luxembourg și Vatican, a recunoscut că a colaborat cu Securitatea.
Iar mandatul Lilianei Țuroiu a fost marcat de derapaje și chiar de controverse privind modul cum a folosit banii institutului.
Citește și:
ICR – plăți ilegale de milioane de euro
Vrăjitoarea Mihaela, interceptată în dosarul Oanei Zăvoranu, la o gală a Institutului Cultural Român
ICR a fost condus până pe 24 aprilie, interimar, de Mirel Taloș. Mandatul acestuia a fost prelungit prin ordonanță de urgență până la numirea unei noi conduceri.
Misiunea ICR, schimbată
Președintele Comisiei de Cultură și Media din Senat, Viorel Badea, a confirmat că Institutul Cultural Român va trece, printr-o ordonanță de urgență, sub conducerea directă a premierului Florin Cîțu.
Parlamentarul a menționat că va fi schimbată și misiunea instituției, care până acum era de a face cunoscută cultura română în afara țării și de a-i asigura vizibilitate și prestigiu în străinătate.
„Noua instituție care se va recrea va trebui să-și eficientize efortul în străinătate, ar trebui să ne fixăm activitatea nu numai pe promovarea culturii românești către cetățenii statelor unde ICR are filiale, ci și către comunitățile românești din aceste state, pentru că diaspora românească are cu totul și cu totul alt profil decât îl au celelalte comunități. ICR ar trebui să promoveze cultura românească în comunitățile românești de pretutindenii”, a declarat Viorel Badea la Radio România Cultural.
Acesta a vorbit de crearea de noi filiale în străinătate, precum în Grecia sau Irlanda.
Viorel Badea a vorbit și de o extindere a activității ICR și spre comunitățile de basarabeni din Europa.
Citește și: EXCLUSIV Ambasadei Rusiei îi e rușine cu Oana Lovin. Nu recunoaște că a primit întrebări
Cea mai bună perioadă, la Președinție
Mutarea ICR în subordinea Guvernului și schimbarea misiunii instituției au stârnit nemulțumirea unora dintre intelectualii români.
„Există deja organisme guvernamentale care au această misiune. Există chiar și în interiorul ICR un astfel de departament. Dl Badea nu pare să știe asta. Și asta e grav.
Dar cel mai grav e că acest nou ICR va însemna decuplarea definitivă a exportului de cultură română de la piețele culturale occidentale. Ceea ce va duce la izolaționism, la accentuarea complexelor noastre periferice, la ratarea unei sincronizări instituționale cu cultura europeană contemporană - pe care, între 2005 și 2012, o reușiserăm miraculos de rapid”, a scris poetul Radu Vancu.
Radu Vancu, scriitorul Mircea Cărtărescu și alți intelectuali au inițiat și semnat o scrisoare deschisă, în 2015, prin care cereau încă de atunci ca Institutul Cultural Român să revină la Președinție, așa cum era până în 2012.
Între 2005 și 2012, instituția a fost condusă de către Horia Roman Patapievici și a cunoscut cea mai profilică perioadă din istoria ICR, instituție înființată în 1990, ajungând în străinătate la o rețea de 17 institute, care funcționează în 16 țări.
Trecera ICR la Senat a provocat un val de nemulțumire din partea intelectualilor români, care au acuzat politizarea instituției prin punerea în subordinea unor partide politice.
