Ce clădire din Centrul Vechi se vinde cu 1,65 milioane de euro ? Aproape lipit de Lipscani, pe o parte, și de Bănari, pe alta, monumentul cu pricina are o vechime de aproape 200 de ani, fiind construit în timpul guvernării Țărilor Române de către generalul rus Pavel Kiseleff. Un fost mare fotbalist l-a achiziționat în 2004, dar acum își va găsi un alt proprietar.
Ce clădire din Centrul Vechi se vinde cu 1,65 milioane de euro ? Proprietar, un fost mare fotbalist
Oricine se plimbă prin Centrul Vechi al Bucureștiului nu poate să nu se oprească măcar o clipă pentru a admira curtea interioară a unei clădiri ce te „aruncă” în alt secol.
O vreme în care Muntenia era condusă de generalul Pavel Kiseleff, în timpul ocupației rusești a Țărilor Române.
Este vorba de „Hanul cu Tei”, ridicat acum aproape două secole, la 1833, de către Atanasie Hagi, Gheorghe Polizu și Ștefan Popovici.
Citește și: Cum a ajuns Ilie Dumitrescu să investească 3 milioane$ în artă. „Destin. Voiam să iau o cofetărie”
De curând, monumentul istoric a fost scos la vânzare de către actualul proprietar, fostul mare fotbalist, Ilie Dumitrescu, pentru suma de 1,65 milioane de euro, potrivit site-ului sothebysrealty.ro care a anunțat vânzarea.
Terenul total al proprietății are 247 metri pătrați, iar suprafața totală construită este de 1.490 metri pătrați.
Numele hanului a fost inspirat de teii maiestuoși care umbreau, cândva, curtea și care s-a păstrat și după ce falnicii copaci au dispărut.
În ceea ce privește înfățișarea hanului, construcția acestuia era foarte asemănătoare cu cea a Hanului Gabroveni, situat în imediata apropiere
Hanu cu Tei un punct central al comerțului din zonă, conectat la două străzi importante, Lipscani, unde se adunau pe vremuri marchitanii, negustorii de mărunțișuri și Blănari.
De altfel, Lipscaniului i se spunea, la acea vreme, Ulița cea mare a Marchitanilor.
Hanul cu Tei, în perioada interbelică, la 1935 - Foto: Facebook/Casa Filipescu Cesianu
„Prăvăliile erau de o parte și de alta, iar între ele o stradă, care pînă în 1916 era pavată cu piatră de rîu.(…) Toate prăvăliile erau așezate pe pivniți adânci cu bolte mari care se văd și astăzi, tavanele prăvăliilor erau lucrate tot în bolte.
A fost construit în 1833
Ca și la alte hanuri, ferestrele și ușile prăvăliilor aveau obloane de fier care în timpul nopții se închideau, punîndu-se pe deasupra și traverse îmbelciugate la extremități. La intrările hanului, de o parte și de alta, alăturea cu clădirea, se aflau niște stîlpi de piatră, înalți ca de vreun metru și destul de groși, destinați a apăra stricarea zidurilor de căruțele cu mărfuri care intrau și ieșeau din han,” scria Constantin Bacalbașa în „Bucureștii de altădată”, potrivit sursei citate.
Citește și: Care vor fi cele mai afectate cartiere din București la cutremur? Cum vor fi cutremurele în 2024?
Același Bacalbașa menționa că în 1835 hanul era deja partajat, fiecare dintre cei trei proprietari inițiali primind câte 14 prăvălii și două magazii. Au păstrat în comun doar „umblătoarea (toaleta) și odaia în care locuia îngrijitorul hanului.
Negustori importanți ai vremii respective au locuit în acest han, printre care și Constantin Anastasiu, care a înființat magazinul „La Vulturul de Mare cu Peștele în Ghiare”, dar și marele negustor de „lipscănie cu toptanul”, Nicolae Chiru, trecut în documente sub numele de Kirilof.
Aceștia vor fi urmați și de alții, precum Constantin Panaiot, Constantin D. Athanasiu, frații Popp, Mihalache Hagi Pandele sau Ilie Ath. Lipatti.
La 1935 un articol al revistei „Ilustrațiunea Română” descrie atmosfera hanului ca fiind asemănătoare uneia de bazar turcesc, „cu molcoma prietenie ce domnește între negostorii care vând mai toți mărfuri identice”, scrie Casa Filipescu-Cesianu pe pagina Facebook
În cea mai mare perioadă a funcționării hanului, majoritatea acestor mărfuri erau aduse din Transilvania, dar și din mari centre occidentale.
De-a lungul timpului, proprietarii s-au tot schimbat, dar farmecul locului a rămas neschimbat, chiar și în timpul comunismului.
În 2004, după retragerea din activitate, fostul mare fotbalist și membru al „Generației de Aur”, Ilie Dumitrescu, a cumpărat locul care devenise o uriașă consignație.
Ilie Dumitrescu deține clădirea din 2004 - Foto: Facebook/Hanul cu Tei
„Tot hanul era o consignație, acolo era tot ce se confisca înainte de Revoluție! Toți deponenții care veneau cu obiecte de artă, tablouri, mobilă, covoare, bijuterii, diamante, briliante, lustre.
Acolo veneau dacă cineva voia să vândă ceva. Era o consignație care avea un nume deja clădit în zona asta”, spunea Dumitrescu într-un interviu.
Ilie Dumitrescu l-a cumpărat în 2004
El a transformat clădirea într-un loc pe măsura renumelui său, creând aici, l etaj, inclusiv cea mai mare galerie de artă din România.
Citește și: FOTO Incendiul din 1847 a mistuit un sfert din București. Și domnitorul Bibescu „a dat la găleată”
În cele 12 galerii erau păstrate obiecte de artă vechi, precum: piese de mobilier, lambriuri, tapiserii, covoare, tablouri, fotografii, albume, documente vechi, ceasuri, decorații sau icoane.
Ilie Dumitrescu a investit peste 3 milioane de euro pentru reconstruirea și reamenajarea galeriei de artă ceea ce înseamnă că va pierde destul bani din vânzarea proprietății cu „doar” 1,65 milioane de euro.
Rămâne de văzut cine va deveni noul proprietar și ce soartă îl așteaptă pe bătrânul han contemporan cu generalul Pavel Kiseleff, dar, ceva mai târziu, și cu Eminescu ori Caragiale.
