Pe 21 decembrie 1989, revoluția începută la Timișoara a ajuns la București. Ultimul discurs al lui Nicolae Ceaușescu din Comitetul Central a fost huiduit, dictatorul fiind obligat să se retragă de pe balcon, după celebra scenă în care striga „Alo, alo, așezați-vă la locurile voastre”.
În noaptea care a urmat, au avut loc lupte la Sala Dalles și la Intercontinental, unde revoluționarii au ridicat o baricadă din mese și scaune de la restaurantele Pescarul și Dunărea.
„Apoi, au venit oamenii cu grilaje de metal care se pun pe marginea trotuarului, cu containere au venit niște elevi, apoi o mașină – a venit cineva și a lăsat-o. Voiam să îi oprim“, a povestit Mihai Alexe, unul dintre participanți.
Citește și: „Cum să nu am ură pe Iliescu?“
Nicolae Ceauşescu a cerut lichidarea prin orice mijloace a manifestației. Securiști și militari au fost deplasați în centrul Capitalei și unii au început să tragă direct în mulțime, de pe clădiri, de la nivelul străzii sau din taburi.
Au murit 49 de oameni, iar 500 au fost răniți. 1.245 de oameni au fost arestați. Baricada a fot spartă în noaptea de 21 spre 22 decembrie. Dictatorul a dat ordin ca străzile să fie spălate de sânge și părea că a învins. Până la prânz, în ziua de 22 decembrie 1989, când a trebuit să fugă.
32 de ani de bătaie de joc în instanță
Vinovații pentru crimele și violențele din decembrie 1989 sunt cunoscuți cu nume și prenume. Istoricii au stabilit deja în detaliu cum s-au petrecut evenimentele, cine a dat ordinele să se tragă în mulțime și în unele cazuri și cine le-a executat. Înclusiv în Dosarul Revoluției există informații clare despre ucigașii din 1989.
Doar că, după 32 de ani, capii represiunii, mai ales cei care au acționat împotriva revoluționarilor după 22 decembrie, adică după fuga lui Nicolae Ceaușescu, sunt liberi. Unul dintre aceștia este fostul președinte al României Ion Iliescu.
Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie 1989”, cel care a reușit să impună redeschiderea Dosarului Revoluției, printr-o decizie a CEDO, afirmă că marea problemă este că acesta este administrat penal de Secția Parchetelor Militare (SPM).
„Eu din 2016 cer transferarea Dosarului Revoluției la un parchet civil sau la un serviciu special din cadrul unui parchet civil, unde să lucreze un procuror militar. Problema este, în acest moment, conducerea Parchetului Militar, care blochează cercetările.
Important este să nu aibă tangență cu cei care în decembrie 1989 au fost implicați în evenimentele de atunci”, a menționat Teodor Mărieș pentru Newsweek România.
Președintele Asociației „21 Decembrie 1989” a menționat că a discutat cu ministrul Justiției și cu niște parlamentari, pentru a introduce un proiect de lege pentru transferul la o instanță civilă.
„Nu înțeleg de ce se insistă cu SPM. Eu am zis de când a fost trimis în instanță acum patru ani că dosarul nu e bine făcut.
Polonezii au schimbat constituția și au dat atribuții juridice unui institut pentru investigarea crimelor comunismului, condus de personal civil. Ei au făcut mii de lucrări, la noi IICMER are doar două lucrări, pe torționarii Vișinescu și Ficior.
Secția specială poate fi introdusă printr-o lege normală, în Parlament”, a explicat Teodor Mărieș.
Citește și: VIDEO Ciudata „umflare” a dosarului Revoluției: de la 1.500 la 3.330 de volume
Presiunea foștilor elevi de la Securitate
Participant la baricada din 21 decembrie 1989, acesta se declară optimist că dosarul Revoluției va f dus în cele din urmă la capăt, în ciuda traseului său lung, de 32 de ani.
„Eu sunt optimist că anul viitor va fi trimis în instanță de data aceasta întocmit corect, pentru că facem presiune în sensul ăsta.
Dosarul Revoluției include, în opinia mea, câteva sute de inculpați. Problema este că nu mai are legătură doar cu Ion Iliescu. Există următoarea chestiune: pe 21 decembrie, și la Dalles, și la baricada de la Inter, și în alte locuri, au fost puși în fața mulțimii elevi de la școala de Securitate, elevi de la Academia Militară și soldați. Trei cordoane.
Acei elevi din anii 1, 2 și 3 sunt acum în cele mai înalte funcții și grade din toate serviciile speciale din România și din Armată. Acești oameni nu au nici o dorință de a se afla că ei au fost acolo în 1989. Chiar dacă ei doar au executat ordinele, se simt cu musca pe căciulă și numai ideea că se află că au fost de partea greșită a baricadei îi enervează.
Altă explicație pentru presiunile puternice care încă se fac în acest dosar nu există.
În plus, Ion Iliescu are o rețea care vor să îl protejeze până la capăt. Dacă scapă el, scapă și ei. Printre aceștia Dumitru Iliescu și Gabriel Nagy, care au intrat în baricadă în 21 decembrie și care ulterior au devenit amândoi directori ai Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
Eu nu am făcut revoluție ca să se facă un dosar procedural, care să pice în instanță. Trebuie să fie impecabil făcut, să fim siguri că se ajung la condamnare.
Sunt 25.000 de declarații în dosar deja luate. Nu mai trebuie decât, în cadrul noilor proceduri, pentru că se consideră un nou dosar, să fie audiați oamenii ca să își confirme declarația dată.
Durează 10 minute. Practic, dacă s-ar vrea, se poate termina toată treaba în șase luni și să trimită corect în judecată”, a declarat pentru Newsweek România Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie 1989”.
