Vom vedea cum e reinterpretat în CNSAS adevărul factual, pe un caz care a mișcat opinia publică: „listele lui Hodor“ și dezvăluirile Newsweek România despre Ion Cristoiu-„Coroiu“.
Se dau următoarele date: în 12 aprilie 2018, Mădălin Hodor a publicat în revista „22“ articolul cu titlul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securității“. Articolul a fost documentat în baza cererii de acreditare aprobate, în 27 februarie 2018, de Colegiul CNSAS.
Lista cuprinde peste 200 de nume ale unor persoane care s-ar fi aflat în legătură cu UM 0225, unitatea din cadrul Securității care se ocupa de emigrația românească. Mai multe personalități, printre care istoricul Ioan Aurel Pop, ziaristul Cornel Nistorescu și sociologul Dorel Abraham sunt pe lista care a zguduit nu doar spațiul public, ci și CNSAS.
Lista a ajuns la Hodor ca urmare a acreditării temei sale de cercetare, fiindu-i eliberate legal documentele de către Direcția de Investigații a CNSAS și de Direcția de Cerecetare, în 3 aprilie 2018.
În 19 aprilie 2018, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității i-a suspendat acreditarea de cercetător lui Mădălin Hodor, măsură pe care a motoivat-o în baza Art. 39 (7) din Regulamentul de organizare și funcționare al instituției: „Colegiul CNSAS poate retrage acreditarea cercetătorilor care utilizează documentele puse la dispoziţie în alte scopuri decât cele exclusiv ştiinţifice“.
În paralel cu această măsură, CNSAS a dispus și cercetarea disciplinară a istoricului, acesta având și statut de funcționar public, ca angajat al instituției. În 28 iunie 2018 , ca urmare a cercetătii disciplinare, Hodor a fost sancționat de CNSAS cu tăierea a 30% din salariu, timp de trei luni. Decizia de sancționare disciplinară a fost atacată în instanță de Mădălin Hodor, nefiind dată încă o soluție.
Citește și DOCUMENTE EXCLUSIVE Relația cu Securitatea a lui Ion Cristoiu – nume conspirativ „Coroiu”
„Coroiu“, un subiect sensibil
După publicarea listelor cu „elitele colaboraționiste“, Newsweek România a realizat, în 28 mai 2018, un interviu cu Mădălin Hodor, în care acesta dezvăluia că și Ion Cristoiu ar fi avut calitatea de sursă a Securității. În aceeași zi, revista noastră a publicat și un interviu cu jurnalistul, care s-a apărat susținând: „Nu aveam cum să colaborez cu Securitatea, dar nu pot să răspund în abstract“.
În urma acestui interviu, Ion Cristoiu a dat în judecată CNSAS, dar și pe Hodor, pentru prejudicierea imaginii. La termenul din 7 martie 2019, la cererea instanței, CNSAS a depus mai multe documente din arhiva instituției, acte în care Ion Cristoiu este menționat atât ca „sursă“, cât și ca „obiectiv“, numele conspirativ fiind „Coroiu“. A doua zi, Newsweek România a publicat aceste documente. În 22 aprilie 2019, Hodor a câștigat, în primă instanță, procesul cu Cristoiu.
Scena 1. „De unde a apărut în presă?“
Newsweek România a solicitat, în baza legii privind accesul la informațiile publice, o serie de stenograme ale ședințelor Colegiului CNSAS. Conform stenogramei din 14 martie 2019, membrii Colegiului iau în discuție, la solicitarea unuia dintre membri, Cazemir Ionescu, „problema Hodor 2“.
Din discuții se înțelege că „problema Hodor 2“ are legătură cu procesul Cristoiu versus Hodor, dar și cu articolul publicat, cu câteva zile înainte de această ședință, de Newsweek România. Este vorba despre articolul care conținea documentele ajunse în instanță, care fac referire la „Coroiu“.
Cazemir Ionescu (inculpat în Dosarul „Mineriadei“ - n.r.), membru al Colegiului, a cerut ca „problema Hodor 2“ să fie „trimisă direct Comisiei de disciplină, pentru că ce e aici depășește Hodor 1“ (cel mai probabil, se face referire la „listele lui Hodor“, publicate anul trecut – n.r.), pentru că „nici nu merită să ne mai pierdem timpul să fie dezbătută în Colegiu“.
Conform stenogramei, Ionescu este nemulțumit „că suntem din nou în fața unui articol de presă, a unui document olograf din arhiva fostei Securități, publicat în presă. (…) Ne apropiem de campania electorală și această practică continuă și cu personaje pe care deja le cunoaștem, că e scris tot de Ramona Ursu (jurnalist Newsweek România – n.r.), a devenit o persoană pe care o știm toți. Doamna Ramona Ursu primește documentele și CNSAS-ului i se pune ștampila“.
După ce își exprimă nemulțumirea legată de dezvăluirile Newsweek România, Cazemir Ionescu le explică colegilor săi că, din cauza presei, Ion Cristoiu este „bălăcărit, făcut securist, informator“. Ionescu vorbește doar de „obiectivul Coroiu“, concluzionând că acesta „nu e numele conspirativ, e numele de obiectiv, numele dosarului“.
Acesta cere, apoi, Colegiului ca subiectul să fie preluat de Comisia de disciplină a instituției, pentru că „se pune întrebarea cine a putut să scoată acest document și de unde a apărut el în presă?“
Unde este adevărul? Cazemir Ionescu prezintă colegiului CNSAS doar o parte a cazului „Coroiu“, invocând numai documentele care fac referire la „obiectivul Coroiu“, nu și la „sursa Coroiu“. Newsweek România, prin publicarea documentelor ajunse la instanță în martie, a arătat că, într-un document-anexă, Ion Cristoiu este menționat astfel: „«Coroiu» – Cristoiu Ion – sursă“.
Scena 2. „Filiera documentelor“
Urmează, în aceeași ședință, o amplă discuție despre cum au ajuns la instanță documentele cerute instituției de judecător, în procesul Cristoiu-Hodor. Același Cazemir Ionescu sugerează că actele ar fi ajuns la instanță fără știrea Colegiului, pe o anumită „filieră“: „Cine ia documente și le duce la instanță? Care e filiera? (…) Direcția Juridică a ajuns stat în stat? Direcția Juridică primește ea de la instanță, intră ea în arhivă, scoate ea documente, Colegiul nu știe nimic și pleacă cu ele în instanță?“.
Ionescu îl întreabă pe Constantin Buchet, președintele Colegiului CNSAS: „Știți că documentele astea au plecat în instanță, ați dat vreo aprobare?“. Răspunsul lui Buchet a fost: „Nu“. În aceeași discuție, Germina Nagâț, alt membru al Colegiului, spune că documentele au ajuns la instanță respectându-se procedura, „cei de la Juridic nu au făcut de capul lor“.
Unde este adevărul? La termenul din 7 martie al procesului Cristoiu-Hodor, instanța a cerut proba cu interogatoriu. CNSAS, în calitate de pârât, a trebuit să răspundă la întrebările puse de avocații lui Ion Cristoiu. Instituția a fost reprezentată la acest termen de juristul CNSAS, care a înmânat judecătorului răspunsurile la interogatoriu, precum și anexele, adică documentele din arhiva fostei Securități cerute, de instanță, care susțin răspunsurile la interogatoriu.
Despre această procedură, membrii Colegiului CNSAS au avut cunoștință, fiind și cei care au aprobat răspunsurile la interogatoriu. Acest lucru e susținut inclusiv de Adrian Cioflâncă, membru al Colegiului, care, conform stenogramei ședinței din 14 martie, le spune colegilor săi: „La interogatoriul la care am muncit două săptămâni nu era specificat că se anexează documente?“. Germina Nagâț intervine în discuție și răspunde: „Ba da“.
Citește și „Coroiu” al Securității: probleme pentru Cristoiu în procesul cu Hodor
Deși președintele Colegiului CNSAS susține în ședința menționată că nu a dat o aprobare pentru ca documentele să plece în instanță, semnătura acestuia apare atât la finalul interogatoriului la care a răspuns CNSAS, cât și pe o adresă înaintată instanței, în care sunt enumerate toate documentele ce aveau să ajungă la dosar. Ambele documente sunt datate 7 martie 2019 și au fost duse, în aceeași zi, la instanță, de un reprezentant al Direcției Juridice a CNSAS. Alături de semnătura președintelui CNSAS, pe aceste documente apare și semnătura directorului Direcției Juridice a instituției, Francesco A. Popescu.
Scena 3. „De râsul lumii“
În timpul discuției referitoare la documentele despre Ion Cristoiu, Cazemir Ionescu le cere celorlalți zece membri ai Colegiului CNSAS să ia o decizie referitoare la istoricul Mădălin Hodor: „Eu cred că a venit vremea Colegiului să ia o hotărâre în privința funcționării domnului Hodor în cadrul Direcției de Investigații, cel puțin pe perioada desfășurării acestor procese și în măsura în care dânsul vine și se folosește de calitatea de funcționar public și de investigator în Direcția de Investigații și se duce la instanță și pune instanței pe masă dosare și documente despre care nu are de unde să știe decât de unde lucrează. Cel puțin pe perioada asta, vă rog să luați o măsură și să funcționeze în alt department. Asta dacă nu vreți să ajungem de râsul lumii“.
Valentin Blănariu, vicepreședintele Colegiului, propune și el, în aceeași ședință, „mutarea domnului Hodor în alt departament, pentru că, altfel, o să avem Hodor 1, Hodor 2 și se pare că nu se va termina“.
Adrian Cioflâncă le atrage atenția colegilor săi că „deocamdată avem o bănuială. Propunerea mea este să meargă acea verificare (administrativă - n.r.), să avem niște concluzii, pentru că pe o stare emoțională nu putem da totuși decizii care au impact legal. (…) Mie nu-mi sunt clare datele problemei. Adică avem o suspiciune, dar de aici până a avea date clare, să știm că omul e vinovat și să-i schimbăm locul de muncă doar pe baza unei suspiciuni, e ceva ce eu nu fac“.
Valentin Blănariu îi răspunde că „nu e o stare emoțională, e deja un caz interminabil“, iar Cazemir Ionescu completează: „Domnule, nu e nicio suspiciune“.
În ședință urmează discuții aprinse despre mutarea lui Hodor în alt departament. Cazemir Ionescu își critică colegii care susțin că ar trebui să existe un temei legal pentru un astfel de transfer: „De ce membri ai Colegiului apără această poziție în virtutea căreia dau în continuare cu bună știință acces domnului Hodor în interiorul Direcției de Investigații, pentru ca dânsul să poată umbla inclusiv în arhivele electronice cu acces nelimitat la informație?”
Lui Ionescu i se alătură Valentin Blănariu și Sulfina Barbu, aceasta din urmă invocând faptul că „pentru a muta un funcționar public pentru șase luni, nu este nenvoie de acordul Colegiului. Domnul președinte are acest drept de a-l muta (…) și aici s-a încheiat discuția”. Constantin Buchet îi răspunde: „Așa voi face”.
Unde este adevărul? Așa cum arată documentele, actele ajunse în instanță, la solicitarea judecătorului, în procesul cu Ion Cristoiu, au fost duse de un reprezentat al Direcției Juridice, cu aprobarea Colegiului și semnate de președintele instituției.
Chiar și așa, Mutarea lui Mădălin Hodor într-un alt departament, așa cum au cerut Cazemir Ionescu, Valentin Blănariu și Sulfina Barbu, a fost „pasată” Biroului de Coordonare al Colegiului, condus de președintele Constantin Buchet.
Astfel, printr-un ordin al Biroului, începând cu 29 martie 2019, Hodor a fost mutat, pentru șase luni, de la Direcția de Investigații la cea de Cercetare. Deși mutarea e argumentată inclusiv prin motive subiective, de tipul „să nu ajungem de râsul lumii”, Biroul a invocat, în acte, un articol de lege care prevede transferul „în interesul instituției“.
„Cum să fie furate documente?“
Pentru a verifica dacă membrii Colegiului CNSAS au cunoștință despre dispariția sau accesarea ilegală a unor documente din arhiva instituției, așa cum reiese din stenograma ședinței din 14 martie 2019, Newsweek România i-a contactat pe o parte dintre aceștia. Vă oferim răspunsurile acestora, care par să suțină realități paralele.
Sulfina Barbu, de exemplu, fără nicio dovadă, este de părere că „domnul Hodor le-a luat (documentele – n.r.) din instituție și vi le-a pus la dispoziție (jurnalistului Newsweek România – n.r.), nu în calitate de cercetător acreditat, ci în calitate de funcționar public. Asta rezultă din raportul Comisiei de disciplină. Noi am cerut o anchetă adminisrativă pe acest aspect. După aceea, vor fi sesizate organele în drept să facă cercetările, dacă este cazul“.
Cazemir Ionescu: „De unde am eu garanția că documentul a fost sustras? Dacă noi mergem în arhivă și întrebăm unde sunt dosarele în legătură cu cultura, cu ziariștii și ni se prezintă vreun kilometru și ceva de dosare, cam cât timp credeți că ne trebuie ca să găsim bucățica aia de hârtie în care apare chestia asta cu «Coroiu» și Cristoiu? Eu vă spun că nu ne ajung cinci ani.
Cine s-a dus și a spus instanței «vă rog să-mi dați dosarul acela, fila aceea» a știut dinainte unde se găsește acest lucru. Nu au fost furate, că au fost duse instanței. Alea cu ăia «200» (lista publicată de Mădălin Hodor, anul trecut – n.r.) au fost furate.
Astea cu Ion Cristoiu au fost pur și simplu scoase din arhiva electronică, cineva a avut acces la arhiva electronică, nu mă interesează cine. A băgat numele Ion Cristoiu, a scos tot ce i-a convenit, a cerut în instanță documentul, a indus inclusiv în eroare instanța.
Documentul a ajuns în instanță fără să știe președintele instituției, fără să știe Colegiul, fără să știe nimeni. Când se termină ancheta administrativă, legea și regulamentul nostru prevăd că se face comisie de disciplină.
După ce se termină comisia de disciplină, dosarul se trimite instanței. Dacă nu ajunge, eu voi cere ca acest caz să ajungă la parchet“.
Adrian Cioflâncă: „Nu am cunoștințe ca documente din arhiva CNSAS să dispară din vina CNSAS“.
Germina Nagâț: „Cum să fie furate documente? Domnul Cazemir Ionescu insistă cu această interpretare a situației Hodor, dintr-un motiv pe care eu nu-l înțeleg. Toate documentele care au plecat în cazul Cristoiu au fost cunoscute Colegiului.
La interogatoriu am răspuns noi, l-am aprobat punct cu punct în ședința de Colegiu. Președintele Buchet a semnat răspunsul la un interogatoriu la care se referă acele documente.
Direcția Juridică are obligația să atașeze documente care susțin răspunsul. Nu trebuia să semneze nimic separat președintele. Anexele nu sunt semnate separat, iar documentele acelea din dosar sunt anexe.“
Newsweek România a încercat, în repetate rânduri, să ia legătura și cu Constantin Buchet, dar nu a putut fi contactat.
