Procesul a plecat de la un interviu oferit de istoric, pentru Newsweek România, în care declara că jurnalistul a fost sursa „Coroiu“ a Securității, conform unor documente ale CNSAS.
Prima sentință în dosarul Cristoiu versus Hodor a fost dată în 18 aprilie, de Judecătoria Sectorului 3, jurnalistul având posibilitatea să atace, în 30 de zile, hotărârea. În minuta ședinței, instanța a explicat că respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de Ion Cristoiu lui Mădălin Hodor și Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Cristoiu l-a dat în judecată pe Mădălin Hodor pentru prejudicierea imaginii, după ce acesta a acordat un interviu revistei Newsweek România, în 28 mai 2018, în care a vorbit despre documentele din arhiva Securității în care este menționat numele ziaristului. Anterior, Hodor publicase, în revista „22“, articolul intitulat „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securității“.
Listele care au tulburat apele
Articolul conținea și un tabel din arhiva CNSAS conform căruia mai multe personalități actuale au fost, înainte de Revoluție, în legătură cu UM0225, brigada Antiemigrație. Această unitate militară funcționa, în timpul regimului comunist, în cadrul Centrului de Informații Externe, actualul SIE.
Pe „lista celor 200“, așa cum a fost botezată de presă lista cu personalități, nu apărea și numele lui Ion Cristoiu, însă istoricul a menționat, separat, un alt document al fostei Securități, în care era amintit jurnalistul.
„Ion Cristoiu figurează pe o listă care privește foști colaboratori ai Securității“, declara, anul trecut, pentru Newsweek România, Mădălin Hodor. În aceeași zi cu interviul lui Hodor, revista noastră a publicat și unul cu Ion Cristoiu, care a precizat că „nu aveam cum să colaborez cu Securitatea, dar nu pot să răspund în abstract“.
Ce spun documentele
În 9 martie anul acesta, Newsweek România a publicat, în exclusivitate, mai multe documente din arhiva CNSAS, relevante pentru scandalul dintre istoric și jurnalist.
La solicitarea judecătorului, Consiliul a depus în instanță o serie de documente din arhiva Securității, pe care apare menționat Ion Cristoiu atât ca „obiectiv“, cât și ca „sursă“, fiindu-i atribuit numele conspirativ „Coroiu“. Audiat de instanță, în martie 2019, în procesul cu Hodor, Cristoiu a declarat că „nu am fost sursă sau colaborator al Securității“.
Referitor la documentele depuse de CNSAS la dosar, Ion Cristoiu a declarant că „la Scînteia Tineretului și la revista Teatrul erau ofițerii de redacție. La noi era o doamnă, Ioana Stana sau așa ceva, care venea cu legitimație, a fost și la mine, am stat de nu știu câte ori de vorbă, interesându-se dacă cutare jurnalist din redacție face acte de dizidență.
Bineînțeles că am spus că nu e adevărat. Era ofițerul care răspundea oficial de redacție și oficial întreba, iar eu eram obligat, în calitatea mea de redactor-șef adjunct, să-l primesc și să stau de vorbă, pentru că mă întreba oficial niște lucruri“.
