Partea din salarii pe care angajaţii și angajatorii o cedează statului – decalajul dintre brut şi net – a crescut continuu în ultimii ani . În luna noiembrie 2018, salariul mediu brut pe economie era de 4.658 de lei, iar cel net – de 2.792 de lei, arată ultimele date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Asta înseamnă un decalaj de 1.866 de lei între net și brut – partea pe care angajații și angajatorii o cedează statului prin taxe, impozite și contribuții sociale – și o pondere de doar 60% a netului în brut, scrie Revista Patronatelor. Pentru comparație, seriile de date anterioare ale INS arată că:
– în 2008 (în urmă cu 10 ani), când salariul mediu brut era de 1.844 de lei, iar cel net de 1.361 de lei, diferența brut/net cedată statului era de 483 de lei, iar ponderea netului în brut era de 73,8%
– în 2013 (în urmă cu 5 ani), când salariul mediu brut era de 2.219 lei, iar cel net de 1.650 de lei, diferența brut/net cedată statului era de 569 de lei, iar ponderea netului în brut era de 74,3%.
Acum, când oficialitățile se laudă cu creșteri consistente de salarii, diferența cedată statului – prin taxe și contribuții – a crescut la 1.866 de lei, iar angajații mai rămân doar cu 60% din ceea ce plătesc angajatorii (ponderea netului în brut).
Văzute „în oglindă”, aceste date arată că partea cedată statului din salarii a crescut de la 25-26% în anii anteriori la 40% în 2018. Pragul de 1.000 de lei cedați statului din salariul mediu pe economie a fost atins la începutul anului trecut, adică – paradoxal – imediat după ce guvernul anunțase măsuri de reducere a impozitării muncii.
Statul ia mai mult din banii angajaților cu salarii mici
Un alt fenomen observabil în statisticile INS contrazice tezele oficiale potrivit cărora guvernările din ultimii ani ar fi fost „de stânga”, adică în favoarea românilor cu venituri mici, conform analizei făcute de Revista Patronatelor. Concret, decalajul dintre brut şi net creşte mai lent în grupele cu salarii maxime (IT&C, producţia de energie, bănci, aviaţie, industria tutunului etc.), dar în grupele cu salarii minime (turism, prelucrarea lemnului, industria sticlei etc.) decalajul creşte accelerat.
Explicația
Potrivit specialiştilor consultați de REVISTA PATRONATELOR, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare este aceea că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.
O altă cauză care a dus la creşterea acestui decalaj este că ponderea contribuţiilor sociale în salariul brut este tot mai mare, chiar dacă între timp CAS a scăzut.
Textul integral poate fi citit pe revistapatronatelor.ro
________________
Citește dosarul special Țară, țară vrem meseriași
Țară, țară vrem meseriași. Pe cine?
România nu mai are o cultură a muncii
