„Un pieton traversează o intersecție periculoasă. Din dreapta vine un Opel maro cu viteză mare. Apoi, din stânga, își face brusc apariția un «Moskvich» deplasându-se cu o viteză și mai mare. Lovește brutal pietonul, iar Opel-ul este făcut praf. Pietonul avea să petreacă 45 de ani într-un scaun cu rotile. Alți 30 de ani mai târziu, noii proprietari ai «Moskvichului» organizează o expoziție cu motto-ul: «Cum a salvat Moskvichul pietonul de Opel»".
Iată cum relatează politologul Daniel Smilov evoluțiile dramatice din Bulgaria cu exact 75 de ani în urmă - și ecoul lor de astăzi.
La 5 septembrie 1944, Uniunea Sovietică a declarat război Bulgariei. Bulgaria, deși până în acel moment foarte prietenoasă cu Germania, a rămas totuși neutră. Noul guvern democratic a împins Wehrmacht-ul afară din țară sau chiar a dezarmat trupele germane, ba chiar a lăsat 74 de unități militare germane să se scufunde în Marea Neagră.
Cu toate acestea, deși Sofia a dorit să declare război Germaniei, Armata Roșie a ocupat țara la 8 septembrie. Iar la 9 septembrie 1944, guvernul bulgar legitim a căzut pradă puciului câtorva ofițeri și comuniști. De atunci, țara a fost un satelit fidel al Moscovei timp de 45 de ani. Până în 1989, atât în Bulgaria, cât și în Uniunea Sovietică, varianta oficială de interpretare a istoriei a fost următoarea: „Glorioasa Armată Roșie a eliberat Bulgaria de fascism".
Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la acest eveniment, pe 9 septembrie 2019, Centrul Cultural Rus din Sofia va deschide o expoziție intitulată „Eliberarea Bulgariei”. Această expoziție reprezintă canalul de propagare a expoziției bulgare "75 de ani de la eliberarea Europei de Est de nazism", au spus organizatorii. Cu toate acestea, Ministerul de Externe bulgar s-a sesizat și a publicat o notă de protest într-un ton neobișnuit de dur.
„Fără a pune sub semnul întrebării contribuția URSS la victoria împotriva nazismului în Europa, nu trebuie să închidem ochii în fața faptului că, timp de jumătate de secol în Europa de Est, baionetele armatei sovietice au fost utilizate doar pentru represalii, reprimarea conștiinței cetățenești, deformarea dezvoltării economice și izolarea de evoluțiile dinamice din statele europene avansate", se arată în notă. Ministerul de Externe de la Sofia a cerut de asemenea ambasadei ruse „să nu susțină discutabila teză istorică (a eliberării)".
Această reacție a venit ca o surpriză pentru mulți observatori, de vreme ce Bulgaria, membru UE și NATO, este întotdeauna foarte prudentă cu Rusia. Ultimului țar bulgar Boris al III-lea, care a murit în circumstanțe misterioase după o întâlnire cu Hitler în 1943, îi este atribuită o propoziție pe care mulți o consideră valabilă și în ziua de astăzi: Bulgaria trebuie să fie „întotdeauna cu Germania și niciodată împotriva Rusiei".
Până în zilele noastre, populația bulgară continuă să fie profund divizată în privința modului de abordare a Rusiei. Deși actualul guvern de la Sofia susține sancțiunile împotriva Moscovei, el cochetează în același timp cu proiecte energetice ruse în țară și s-a distanțat de acuzațiile statelor occidentale împotriva Moscovei pe fondul tentativei de ucidere a fostului spion Skripal.
Conducătorii de la Moscova au subliniat în repetate rânduri în ultimii ani că nu se așteaptă la gesturi neprietenoase din partea Sofiei.
Iar nota Ministerului de Externe bulgar a fost urmată de o reacție corespunzătoare. Directorul științific al Muzeului de Istorie al Războiului din Rusia, Mikhail Miagkov, a declarat agenției de presă oficială TASS că elitele de conducere din Bulgaria încearcă să uite istoria Marelui Război Patriotic și să relativizeze rolul Uniunii Sovietice ca eliberator al nazismului.
Senatorul rus Vladimir Jabbarov chiar a pus pus gaz pe foc, precizând că afirmațiile potrivit cărora Moscova a instalat un regim de ocupație în Bulgaria sunt inacceptabile, iar președintele bulgar ar trebui să reacționeze.
Istoricii bulgari văd acest lucru cu totul altfel.
Într-un interviu pentru DW, Liudmil Spassov, profesor la Universitatea din Plovdiv, vorbește despre o ocupație sovietică a țării: „În următorii aproape 50 de ani în Bulgaria au condus marionetele Moscovei, care au pus în mai multe rânduri sub semnul întrebării chiar existența statului bulgar. Mă refer la încercările de a anexa Bulgaria la Iugoslavia ca a șaptea republică sau la URSS ca a 16-a republică".
Kalin Ianakiev, profesor la Universitatea din Sofia, critică resentimentele multor bulgari care au interpretat greșit evenimentele după 9 septembrie 1944: „În comparație cu alte țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria, în Bulgaria agresiunea sovietică nu a fost încă procesată. Mulți oameni încă simt o nostalgie pentru socialism, încă există dispute în legătură cu ce anume ar trebui să afle exact studenții despre această perioadă mizerabilă și degradantă a istoriei bulgare".
Expoziția rusă de la Sofia este programată să se deschidă pe 9 septembrie. Iar în octombrie cetățenii din Sofia vor alege un nou primar.
Guvernul conservator de dreapta al lui Boiko Borissov vrea să-și vadă candidata realeasă cu orice preț. Pentru aceasta, ar fi utilă o consolidare a alegătorilor sceptici față de Rusia, a comentat Daniel Smilov pentru DW.
Candidatul susținut de socialiști este considerat prietenos cu Rusia, iar nota dură a Ministerului de Externe de la Sofia l-ar putea ajuta pe Borisov să aibă succes la Sofia, crede Smilov.
