Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon este prăznuit de Biserică în ziua de 27 iulie. În tradiția românească, Sfântul Pantelimon mai e cunoscut și sub numele de Pintilie Călătorul, sărbătoarea fiind considerată hotarul dintre vară și toamnă.
Tradițiile, obiceiurile și superstițiile românilor pe 27 iulie
Pintilie Călătorul, în tradiția românească, era o sărbătoare ținută de cei care călătoreau mult și de cojocari, fiind, de asemenea, un prilej de a serba coacerea pepenilor verzi.
În Muntenia, sărbătoarea se mai numește „Pantelimon” sau „Pantelimonul oveselor”, în Oltenia, „Sfântul Ilie cel mic” sau „cel șchiop”, iar în Moldova, e cunoscută sub numele de „Pintilie” sau „Pentelei Călătorul”.
De Sfântul Pantelimon se obișnuia să se facă praznice, dându-se pomană mere și pere pentru sufletele copiilor morți.
Sărbătorea de pe 27 iulie era ținută de oameni și de frica furtunilor, a grindinei și a secetelor. Despre cei care munceau în această zi se zicea că vor muri la nu mult timp după, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.
Citește și: Cine sunt Ilie-Pălie și Foca, sfinții care îi îngrozesc pe români? Nimeni nu vrea să muncească
Se zicea, de asemenea, că Pintilie Călătorul apăra oamenii și animalele de boli. Vânătorii spun că din această zi iese cerbul din apă, iar apa se răcește. Cei care plecau la drumuri lungi se roagă pentru ocrotire lui Pintilie Călătorul. Această zi mai era cunoscută și drept „ziua în care se scutură mărul de aur din Rai”, iar oamenii mâncau mere.
În tradițiile populare se spune că de ziua Sfântului Pantelimon nu este bine si dormi ziua, deoarece nu te mai poți deștepta.
Prin multe sate era obiceiul ca această zi să fie serbată cu porumbi și dovleci fierți. Acatistul Sfântului Pantelimon se citește de către persoanele bolnave sau de cei apropiați pentru vindecare, scrie MesagerulNeamț.
Cine a fost Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon?
Slăvit între mucenici şi răbdător de chinuri al lui Hristos, Sfântul Pantelimon s-a născut în cetatea Nicomidiei, din regiunea Bitinia, având tată de neam bun, cinstit şi bogat, cu numele Evstroghie. Tatăl său era cu credinţa păgân, iar mama sa, Euvula, era creştină.
Citește și: Sfântul Ilie, cea mai mare sărbătoare a lunii iulie. Ce fac românii pentru a avea noroc?
Sfântul Pantelimon a primit o bună educaţie şi s-a pregătit pentru a deveni medic.
A fost botezat de preotul Ermolae, iar numele pe care l-a primit la botez, Pantelimon, a fost ilustrat în cel mai deplin mod de viaţa sa, dăruindu-se celor în suferinţă, tămăduind deopotrivă trupurile şi sufletele, cu iscusinţa medicului, dar şi cu puterea credinţei.
Atunci el s-a arătat că nu mai este Pantoleon, ci Pantelimon, adică „întru tot milostiv", prin numire şi cu lucrul, arătând la toţi mila, nelăsând pe nimeni să plece de la dânsul nemângâiat". (Vieţile Sfinţilor)
Pentru tămăduirile pe care le aducea bolnavilor fără să primească plată şi chemând numele Mântuitorului Hristos, a fost denunţat de medicii din cetate, fiind adus la judecată, în vremea persecuţiei împotriva creştinilor, declanşate de împăratul Diocleţian (284-305). A fost supus unor chinuri cumplite şi, în cele din urmă, omorât prin tăierea capului.
Sfântul Pantelimon, dintre multele chinuri pe care le-a pătimit, a fost aruncat şi la fiare sălbatice pentru a fi sfâşiat, dar ele şi-au închis gurile şi s-au făcut blânde, alergând la sfânt, iar el le mângâia pe cap. Şi fiecare fiară se sârguia să fie sub mâna sfântului, una pe alta împingându-se.
Citește și: Toate sărbătorile legate de Sfânta Maria. Românii care respectă tradițiile au noroc mereu
„Atunci împăratul, umplându-se de mânie, a pornit ostaşii cu săbiile scoase împotriva celor ce slăveau pe Mântuitorul Hristos şi, ucigând pe mulţi din popor, din cei ce au crezut în Dumnezeu, a poruncit să ucidă şi toate fiarele. Mucenicul, văzând acest lucru, a strigat zicând: 'Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, că nu numai oamenii, dar şi fiarele mor pentru Tine!' Împăratul a plecat de la privelişte, scârbindu-se şi mâniindu-se, iar pe mucenic l-a aruncat iar în temniţă". (Vieţile Sfinţilor)
Sfântului Pantelimon i-a fost tăiat capul după ce a fost legat de un măslin, iar prin tăiere din rană a curs lapte în loc de sânge şi măslinul s-a umplut de rod de la poale până la vârf, conform surselor citate de Agerpres.
