Potrivit unui comunicat transmis Agerpres, rezultatele parţiale ale studiului au fost anunţate joi de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), în cadrul Conferinţei Naţionale a Managerilor Culturali.
Datele prezentate sunt oferite în comparaţie cu rezultatele „Barometrului de Consum Cultural” – ediţia 2019.
Potrivit sursei citate, se poate observa o creştere a procentului celor care au declarat că în 2020 au citit mai multe cărţi şi au ascultat mai multă muzică. În 2019, 22% dintre respondenţi au declarat că au citit cărţi, în 2020, 35% dintre respondenţi au menţionat acest lucru. În 2020, 88% dintre respondenţi au ascultat muzică (pe diferite dispozitive) comparativ cu 74% în 2019.
„Privite complementar, cele două studii reflectă în ce măsură a afectat pandemia interesul românilor de a participa la activităţi culturale în spaţiul public, reflectând totodată diferenţele înregistrate în privinţa consumului cultural non-public în anul 2020, comparativ cu anul 2019, anterior declanşării pandemiei”, se arată în comunicat.
În ceea ce priveşte consumul de teatru, în 2019, 27% dintre respondenţi declarau că au mers la teatru, în 2020 doar 22% dintre respondenţi intenţionau să meargă la teatru în spaţiu închis şi 43% intenţionau să participe la spectacole de acest tip în aer liber (indiferent de situaţie sau dacă situaţia generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăţi).
Referitor la consumul de cinema în spaţiul public, în 2019, 34% dintre respondenţi declarau că au mers la cinematograf, iar în anul 2020 doar 22% dintre respondenţi intenţionau să meargă la cinematograf în spaţiu închis şi 40% intenţionau să participe la proiecţii în aer liber (indiferent de situaţie sau dacă situaţia generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăţi).
De asemenea, în cadrul studiului s-a arătat că în anul 2020 au fost vizionate mai multe filme artistice şi seriale TV (79%) comparativ cu 2019 (76%), mai multe filme de animaţie (40% faţă de 31% în 2019), emisiuni de divertisment (76% faţă de 69% în 2019) şi emisiuni pentru copii (38% faţă de 25% în 2019).
Rezultatele studiilor au fost discutate în cadrul Conferinţei Naţionale a Managerilor Culturali. În cadrul dezbaterii „Viitorul consumului cultural”, Adrian Majuru, director general al muzeului Municipiului Bucureşti, a vorbit despre dorinţa publicului de a găsi un echilibru într-un refugiu cultural.
„Sunt foarte interesat de maniera în care vom putea găsi instrumente cât se poate de apropiate de aşteptările celor care caută un răspuns legat de viaţa lor – fie că este vorba despre profesia lor, ceva ce vor să schimbe în comportamentul lor, poate caută chiar vocabular nou, caută o soluţie de salvare care, adesea, se strecoară într-un mesaj cultural”, a afirmat Majuru.
Aura Corbeanu, director executiv Festivalul Naţional de Teatru (FNT), şi-a exprimat speranţa pentru un mediu cultural în care să învăţăm unii de la ceilalţi.
„Sunt convinsă că începând cu 2021 vom descoperi în teatrul românesc forme – şi aici nu mă refer numai la estetică, ci la modul de abordare şi relaţionare cu publicul – forme speciale care se adresează secolului în care trăim”, a spus Aura Corbeanu.
„La un moment dat ne-am dat seama că n-ar fi rău să ne gândim la un alt concept: think outside the building şi că acesta e momentul în care chiar putem experimenta, chiar putem ieşi să jucăm în alte spaţii. Cred că e un moment bun să intrăm în dialog cu arhitectura spaţiului public, chiar cu un alt tip de artist care creează pentru astfel de spaţii”, a afirmat Gianina Cărbunariu, director general al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ.
„Tendinţe ale consumului cultural în pandemie” constituie un sondaj de opinie care urmăreşte să releve consumul cultural în contextul pandemiei COVID-19 şi prezintă intenţia respondenţilor de petrecere a timpului liber, în spaţiul public, în perioada iulie – decembrie 2020, precum şi comparaţii cu nivelul de consum înregistrat în anul 2019.
Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de peste 18 ani. Volumul aproximativ este de 1.000 de persoane, cu o eroare maximă de+/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, iar structura eşantionului a inclus: genul, vârsta, nivelul de educaţie, mărimea localităţii (oraşe de peste 200 mii locuitori, oraşe între 100 şi 200 mii locuitori, oraşe între 30 şi 100 mii locuitori, oraşe sub 30 mii locuitori, comune) şi sub-regiunile de dezvoltare, scrie Agerpres.
