România a pierdut peste 2 miliarde de euro din PNRR pentru mediu. Proiectele vitale vor fi salvate
România a pierdut peste 2 miliarde de euro din PNRR pentru mediu. Proiectele vitale vor fi salvate. Diana Buzoianu a spus că în momentul de faţă, din 3,6 miliarde de euro alocate iniţial de către Comisia Europeană, avem doar 1,35 miliarde de euro.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat joi, despre analiza proiectelor de mediu pe PNRR, că în momentul de faţă, din 3,6 miliarde de euro alocate iniţial de către Comisia Europeană, avem doar 1,35 miliarde de euro.
Ea a adăugat că absolut toate proiectele care aveau la data de 19 august peste 30% implementare, rămân în PNRR şi au finanţare în continuare prin negocierile Comisiei Europene iar proiectele aflate între 0% şi 30% care prevedeau apă, canal, centre de aport voluntar, fabrici pentru gestionarea deşeurilor de grajd, vor fi mutate pe AFM şi vor fi salvate.
România a pierdut peste 2 miliarde de euro din PNRR pentru mediu. Proiectele vitale vor fi salvate
”Guvernul a adoptat două memorandumuri cheie pentru care am muncit în ultimele aproape două luni de zile.
Am venit, inclusiv public, la scurt timp după ce am preluat mandatul, cu analiza stadiului proiectelor din PNRR şi reieşea că aproape o treime din aceste proiecte erau aproape la 0%, deci urmau să fie tăiate.
Am menţionat că urma să aibă loc o negociere cu Comisia Europeană.
Am încheiat negocierile cu Comisia Europeană, avem, în momentul de faţă, din 3.6 miliarde alocate iniţial de către Comisia Europeană, doar 1.35 miliarde de euro, deci s-au pierut aproape peste 2 miliarde de euro din alocarea care era iniţial făcută de către Comisia Europeană, pentru că proiecte precum diguri, baraje, de care am tot vorbit în ultimele luni şi în ultimele săptămâni, pur şi simplu nu erau nici măcar la 1%, deci nu fuseseră implementate sub nicio formă în ultimii 3 ani de zile”, a spus ministrul Mediului, după şedinţa de Guvern.
Diana Buzoianu a precizat că există însă proiecte pentru care s-am luptat, care au fost peste 30% deja implementate la momentul 19 august 2025, momentul în care a fost dată Ordonanţa 41.
”Proiectele care erau la 0% la data de 19 august, proiecte care nu aveau nici măcar achiziţiile încheiate, este clar că nu mai puteau să continue, este clar că nu au mai avut finanţare nici din partea Comisiei Europene, dar nici alte tipuri de funduri nu mai puteau să existe pentru ele şi sunt prevăzute în ordonanţa 41 ca fiind proiectele care se denunţă.
Citește și: Când vom avea hidrocentrală la Pașcani? Amenajarea Hidroenergetică de pe Siret
Practic în memorandumul pe care l-am adoptat astăzi, primul memorandum PNRR, stabilim foarte clar, din contractele care au fost pe fiecare investiţie în parte, toate proiectele care au fost cu zero implementare la data de 19 august, să fie denunţate”, a menţionat ministrul.
Ea a adăugat că, prin memorandumul prin PNRR, absolut toate proiectele care aveau la data de 19 august peste 30% implementare rămân în PNRR şi au finanţare în continuare prin negocierile Comisiei Europene.
”Aici vorbim de proiecte extraordinar de importante, apă, canal, centre de aport voluntar, fabrici de reciclare, investiţii care ne vor ajuta inclusiv pe noi să ne atingem ţintele la nivel european şi, de asemenea, să evităm anumite proceduri de infringement care sunt la uşa noastră”, a explicat Buzoianu.
Toate proiectele de mediu aflate între 0% și 30% vor fi transferate la AFM pentru a fi salvate
Ministrul Mediului a mai spus că toate proiectele aflate între 0% şi 30% care prevedeau apă, canal, centre de aport voluntar, fabrici pentru gestionarea deşeurilor de la grajd vor fi mutate pe AFM şi vor fi salvate.
”Vorbim de proiecte care influenţează în bine, care pot salva comunităţi întregi, care pot aduce apă şi canalizare în comunităţi care până acum nu au avut apă şi canalizare, în peste 150 de comunităţi”, a menţionat Diana Buzoianu.
Ministrul a arătat că există proiecte astăzi la AFM care au fost suspendate, care vor trebui să fie o parte dintre ele anulate în perioada imediat următoare, ca să putem să acoperim aceste bugete pentru noile proiecte.
”Vorbim de proiecte care până în momentul de faţă au fost suspendate, dar nu aveau niciun proiect de implementare.
Dacă avem de ales între proiecte care au fost gândite acum 2-3 ani de zile şi nu mai sunt fezabile oricum cu planificarea economică 3 ani de zile mai târziu, şi între proiecte care deja au început să fie implementate de apă canal, care urmează să fie realizate anul viitor sau peste 2 ani de zile cel târziu, este evident că banii trebuie să fie duşi acolo unde proiectele pot să fie realizate în următorii 2 ani de zile.
Şi în acest sens noi ne bucurăm că în sfârşit avem o salvare a unor proiecte absolut vitale”, a precizat ea.
Potrivit ministrului, pe componenta 1, care este componenta de apă, avem în momentul de faţă 318 contracte semnate.
”Cele care sunt menţinute prin PNRR, adică cele care erau peste 30%, sunt 123 şi reprezintă 33% din valoarea totală a proiectelor.
Se mută pe AFM 120, asta înseamnă 2,456 miliarde, în valoare de 31% din valoarea totală. 71 de contracte vor fi desfinţate, contracte care nici măcar nu aveau achiziţiile finalizate la data de 19 august”, a spus Diana Buzoianu.
Potrivit ministrului, vorbim şi de o diminuare a unor proiecte din componenta apă-canal.
”Diminuarea se referă la proiectele gestionate de ANAR, celebrele proiecte de diguri, holdere, baraje, care nu au fost realizate”, a spus ea.
Ministrul a mai spus că pe componenta 2, de păduri, avem în momentul de faţă 1.381 de proiecte, dintre care vor fi menţinute pe PNRR 1.038 şi vor fi semnate noi contracte pentru a atinge ţintele în valoare de 13% din valoarea totală şi vor fi denunţate 38 de contracte.
”Aceste contracte sunt contracte care au fost semnate mai bine de două sesiuni de plantări şi, conform contractelor respective, plantările nu au fost făcute.
Deci preferăm să fie denunţate aceste contracte şi beneficiari care doresc să aplice şi să putem să încheiem contracte noi să aibă şansa să finalizeze şi să planteze până la mijlocul anului viitor”, a explicat Buzoianu.
