Analiștii fenomenului avertizează că este vorba despre o preluare în bloc a mijloacelor de informare în limba maghiară destinate maghiarilor din afara granițelor Ungariei. Criteriile de alocare a fondurilor sunt netransparente și tributare politicii partidului aflat la guvernare în Ungaria, FIDESZ, spun observatorii independenți ai fenomenului din țara vecină.
Un studiu lansat anul trecut arată o creștere a consumului de presă în limba maghiară al etnicilor unguri din Transilvania grație „încorporării” în spațiul media din Ungaria.
Este un efect al strategiei transnaționale dezvoltate de guvernul maghiar, scriu jurnaliștii de la Press One
Cel mai puternic nou jucător de pe piața media din Transilvania, dar și mediator al banilor puși la dispoziție de guvernul de la Budapesta este un ONG: Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan – ASMT (Erdélyi Médiatér Egyesület).
Asociația a fost înregistrată în 2013 în comuna Salard, satul Salard, județul Bihor.
Grație unui proiect depus de aceasta pe lângă Ministerul Resurselor Umane din Ungaria, guvernul a decis finanțarea ASMT cu 1,9 miliarde de forinți, aproximativ 6 milioane de euro. Banii au fost alocați în martie 2019 și vin după ce, în 2017, o altă tranșă de 1,45 miliarde de forinți (4,5 milioane de euro) a fost, din nou, virată către România.
De atunci, ASMT a început să intre în acționariatul diverselor firme, edituri, radio-uri sau a deținătorilor de licențe de televiziune locală. Practic, presa maghiară din Transilvania este, acum, dependentă de banii trimiși de Viktor Orbán pentru a supraviețui.
Proiectul care a „convins” guvernul maghiar se numește Transilvania 3.0. Nu este foarte clar la ce se referă acest concept, dar el a fost vehiculat de un anumit Szilárd Demeter, care deține funcția de director a Muzeului de Literatură „Petőfi” din Budapesta. Szilárd Demeter nu deține nicio funcție în cadrul asociației, dar el este cel care le-a prezentat cititorilor de limbă maghiară viziunea guvernului maghiar asupra noii prese.
Citește articolul integral pe PressOne
