Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ştefan, în cea de-a treia zi de Crăciun
Pe 27 decembrie, de Sfântul Ștefan, peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Se consideră că icoana Sfântului Ştefan este bine să fie dăruită pentru sporul casei şi pentru sănătate, iar persoanele care sunt certate să se împace.
Sfântul Ştefan, primul care a vestit şi a mărturisit credinţa în Hristos, devenind primul martir al Bisericii, este sărbătorit de creştini în a treia zi de Crăciun.
Iar peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 27 decembrie.
Potrivit datelor furnizate de către Direcţia de Evidenţa Persoanei, este vorba despre 360.000 bărbaţi şi 150.000 femei.
La bărbaţi, cei mai mulţi sărbătoriţi poartă numele Stefan/Ştefan. Se sărbătoresc deopotrivă cei care se numesc Istvan/Istcan, Fanel/Fănel, Fanica/Fănică, Stefanel/Ştefănel, Stefanut/Ştefănuţ, Fane şi Ştefanus/Ştefănuş.
În ceea ce priveşte femeile, cele mai multe sărbătorite poartă prenumele Stefania/Ştefania.
Citește și: Care este monumentul istoric supranumit Capela Sixtină a Estului. 537 de ani de la ridicarea sa
Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ştefan, în cea de-a treia zi de Crăciun
De origine iudeu, Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim.
Sfântul Ştefan a ajutat la împărţirea zilnică a bunurilor, în special a hranei. El s-a bucurat de întâietate în rândul diaconilor, fiind socotit arhidiacon.
Numele său este însă de origine greacă, însemnând "coroană".
Sfântul Ştefan era un bun cunoscător al Vechiului Testament, precum şi al învăţăturilor lui Iisus Hristos. El a fost judecat de Sinedriu pentru blasfemie la adresa lui Moise şi a lui Dumnezeu.
Sfântul Ştefan a fost scos afară din cetate şi omorât cu pietre, devenind astfel primul martir creştin. În timp ce era ucis, el a cerut iertare pentru cei care îl omorau. Potrivit tradiţiei, trupul său a fost înmormântat într-o peşteră de Gamaliel.
Citește și: Cine a fost singurul Papă judecat și condamnat după moarte? Pedeapsa: i s-au tăiat trei degete
Potrivit tradiţiei, persoanele cu probleme de sănătate trebuie să aducă în casă, în ziua Sfântului Ştefan, o icoană a acestuia.
De altfel, se consideră că icoana Sfântului Ştefan este bine să fie dăruită pentru sporul casei şi pentru sănătate, iar persoanele care sunt certate să se împace.
Nu există obiceiuri speciale pentru ziua Sfântului Ştefan, dar ţăranii - ca şi orăşenii - o ţin. Sunt mulţi cei care poartă numele Sfântului şi de aceea îl respectă ca pe un sfânt patron.
"Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul cel binemirositor“, spune Ecclesiastul.
Pe vremuri numele era ales cu mare grijă. Nou-născutul primea un nume de sfânt (care îi devenea sfânt patron) sau unul cu rolul de a speria duhurile necurate, precum Urs, Lup, Grozavu, Stoian. Onomasticile în sat se topeau întru câtva în sărbătoarea Sfântului.
De pildă, în ziua de Sângiorz, între multe altele, erau sărbătoriţi şi oamenii care purtau numele de Gheorghe. Oraşul, sărac în sărbători, dar atent cu individul, dă mare importanţă onomasticilor, deşi în viaţa de zi cu zi numele de sfinţi sunt abandonate în favoarea unor diminutive.
Cine mai are curajul să se numească azi Gheorghe, chiar dacă aşa „este scris“ în acte? Spui Geo, spui Gigi, spui George. Gheorghe eşti numai de ziua ta, ba nici atunci.
Sfântul sărbătorit în a treia zi de Crăciun a fost primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos. Pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre.
În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.” Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat şi a devenit Apostolul Pavel", scrie Irina Nicolau în "Ghidul sărbătorilor româneşti", relatează News.ro.
