Cel puțin, cele anunțate – adică avariile raportate, lucrările programate și situațiile de funcționare sub parametri.
În noaptea în care Gabriela Firea a pierdut un nou mandat în fața lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei, ex-primărița PSD a susținut, printre altele, că „apa caldă nu vine de la Gabriela Firea, vine 60% de la Guvern și restul distribuției aparține de Primăria Capitalei”.
O analiză a Expert Forum din 2019 arată, însă, că răspunzătoare pentru lipsa apei calde este totuși Primăria Capitalei. Din cauză că nu plătește datoriile către ELCEN, sistemul nu este modernizat, iar avariile se înmulțesc.
Care este situația și de ce bucureștenii n-au apă caldă?
Un răspuns vine de la ELCEN, producătorul de energie electrică și termică, care a explicat într-un comunicat din 16 septembrie, că pierderile de agent termic au ajuns la peste 2.200 de tone de apă fierbinte pe oră, iar, în lipsa reparațiilor, rețeaua operată de Termoenergetica a ajuns în situația în care „două milioane două sute de mii de litri de apă fierbinte se pierd in fiecare oră în pământ prin găurile din conducte afectând solul și clădirile”.
Conform unui grafic prezentat de ELCEN, situația pierderilor a fost în 2019 – 1.200 de tone/oră, iar în 2020 s-au dublat. „Se observă, de asemenea, o explozie a pierderilor în rețea în luna august a acestui an: de la aprox. 1700 t/h la 2200 t/h. În această perioadă de campanie electorală, nu se execută reparații semnificative în rețea pentru pregătirea pentru sezonul de iarnă, fapt ce periclitează grav asigurarea încălzirii și a furnizării energiei electrice în perioada următoare”, a atras atenția ELCEN.
O altă problemă o reprezintă datoria pe care compania PMB, Termoenergetica, o are la ELCEN – de aproximativ 400 de milioane de lei.
„Convenția de plată a gazelor naturale este, de asemenea, importantă pentru asigurarea stocului necesar de gaze pentru funcționarea la parametri optimi și livrarea în condiții de siguranță a agentului termic către locuitorii Capitalei”, susținea ELCEN în comunicatul de presă citat.
Situația a fost confirmată și de premierul Ludovic Orban, care a explicat că, dacă firma Termoenergetica nu achită datoria către ELCEN, acesta nu mai poate cumpăra combustibil și nu mai poate furniza agent termic.
Și Nicușor Dan, primarul ales al Capitalei, a explicat, miercuri seară, că în această vară nu s-au făcut reparații, iar cantitatea de apă suplimentară care este introdusă în rețea se apropie de punctul critic.
„Cantitatea de apă suplimentară care este introdusă în rețea din cauza scurgerilor este de trei ori mai mare decât în 2016 și problemă nu e că e de trei ori mai mare decât în 2016 – 2,2 tone de oră. Problema este că la 2,5 tone oricâtă apă ai mai băga, nu se mai poate, deci suntem aproape de nivelul critic, și atunci o să avem foarte multe avarii peste iarna asta, este absolut clar. Ceea ce noi putem să facem este să pregătim intervenția pe aceste avarii, astfel încât repararea lor să fie să fie cât mai rapidă (...) Suntem obligați să le facem (reparații, n.r.) pentru că altfel rămân blocuri întregi fără apă caldă și căldură. Trebuie să ai stocuri de materiale, trebuie să ai detectoare de avarii, ca să nu te duci să cauți, să bâjbâi, trebuie să ai echipamente și trebuie să ai mai multe echipe”, a spus Dan, la B1Tv.
În programul său electoral, Nicușor Dan a promis, între altele, că va înlocui 300 de kilometri de conductă din rețeaua principală de termoficare.
Analiza EFOR: „Toată chestiunea vine din neplata de către Primărie a unei subvenții la care s-a angajat legal”
Un policy brief al Expert Forum, din 2019, atrăgea atenția că situația din Capitală e cauzată de faptul că Primăria Capitalei, prin firmele sale, nu plătește banii către ELCEN, care, mai departe, nu are bani să modernizeze sistemul de termoficare. De la începutul anilor 2000, s-au înlocuit doar 18% din rețeaua de transport și 13% din rețeaua de distribuție.
„Criza termoficării în București este, așadar, mai puțin cauzată de caracteristicile ”fizice” ale sistemului, ca în alte orașe (CET-uri departe de oraș, consumatori care nu plătesc, debranșări masive), ci de haosul instituțional și neasumarea responsabilităților, în principal între primăria Bucureștiului și Ministerul Energiei. Fără a intra în detalii bine cunoscute, în București sursa de căldură este ELCEN, la Ministerul Energiei; rețeaua de transport și distribuție este a Primăriei; iar operarea rețelei este asigurată de RADET, într-un relație contractuală cu primăria destul de neclară. Dacă în acest moment costul gigacaloriei ar fi 400 de lei, primăria vrea ca prețul la consumator să fie 163 (date pentru 2018), dar nu plătește întotdeauna diferența, pe care o datorează ca subvenție pe care și-a asumat-o. În timp, datoriile s-au cumulat, iar companiile ELCEN și RADET au intrat în insolvență în 2016 (iar RADET în faliment în primăvara lui 2019). Datoriile la momentul insolvenței erau 3,8 miliarde ale RADET către ELCEN (un miliard principalul, restul penalități), iar ELCEN datora mai departe 1,8 miliarde.
Anul acesta, primăria a început din nou să nu mai plătească subvenția (suma în cauză fiind 140 mil lei), iar ELCEN nu mai are resurse să plătească gazul natural și salariile. De 6 ani, încercările de a găsi soluții și artificii legale pentru rezolvarea situației n-au dat niciun rezultat.
Trebuie reținut că blocajul instituțional (sau pretextul acestuia) a ținut pe loc și investițiile: s-au înlocuit doar 18% din rețeaua de transport și 13% din rețeaua de distribuție de la începutul anului 2000, iar restul rețelei este dinainte de 1989. În ultimii 5 ani s-au investit circa 130 mil lei în RADET din care în ultimii 2 ani doar 17,2 mil. În schimb, Primăria Capitalei a plătit subvenții în valoare de 3,6 miliarde lei către RADET pentru a acoperi diferența dintre prețul real al gigacaloriei și prețul plătit de populație.
În lipsa investițiilor, avariile se înmulțesc (anul trecut au fost 3500). Conductele se deteriorează și pierd nu doar căldură, ci și volum de apă: 1300 m3/h vara și 2600 m3/h iarna. Deoarece nu există capacitate de tratare pentru toată cantitatea de apă de adaos care trebuie reintrodusă în sistem, se folosește și apă netratată, care deteriorează și mai mult conductele sau echipamentele ELCEN.
Presiunea la care livrează ELCEN agentul termic e de 3 ori mai mică acum decât în urmă cu câțiva ani, pentru că altminteri conductele RADET n-ar face față. Tarifele sunt practic înghețate din 2011, în condițiile în care costurile au crescut, iar subvențiile curente nu sunt plătite; drept urmare, nici RADET, nici ELCEN nu au bani de investiții, deși la ELCEN există echipamente și din 1964 și capacitățile de producție riscă să rămână fără autorizații de mediu, iar conductele RADET sunt vechi și ciuruite.
În orice caz, indiferent de improvizațiile contabile, problema este clară și tranșabilă imediat: toată chestiunea vine din neplata de către Primărie a unei subvenții la care s-a angajat legal și, întrucât încrederea e zero, trebuie pus la punct un mecanism prin care Primăria să nu mai poată să nu își achite datoriile, un mecanism agreat de toate părțile implicate.
Situația apei calde în 1 octombrie
AVARII – 88 de blocuri, 5 imobile și două instituții (sedii bancare) în Sectoarele 2 și 3 - vedeți aici
Lucrări programate – 477 de blocuri, 3 imobile și 5 instituții în Sectoarele 3, 4, 5 și 6 - vedeți aici
Funcționare sub parametri – 779 de blocuri, 11 instituții și 12 imobile în Sectorul 5 - vedeți aici
