Din acești bani, 823,9 milioane lei merg la ministerul Justiției, care va plăti astfel drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative, plus dobânzile legale aferente titlurilor executorii.
Citește și: Laura Vicol, avocata fraților Cămătaru și candidată PSD, 300.000 de euro la saltea
La Ministerul Public se vor aloca 339,2 milioane pentru plata titlurilor executorii, precum și pentru debite restante datorate personalului și pentru dobânzile legale penalizatoare stabilite prin hotărâri judecătorești, prevede proiectul de ordonanță publicat de ministerul de Finanțe.
Cei 7500 de magistrați din România au primit restanțe salariale câștigate în instanță de aproape 300 de milioane de euro în ultimii 5 ani, potrivit unui răspuns din primăvara anului 2020 al Ministerului Justiției.
„Legi necorelate și prost scrise în domeniul salarial au deschis calea acțiunilor în instanță pentru recuperarea a tot felul de sporuri, lămuriri de dispozitiv, dobânzi sau penalizări. Aceste hotărâri s-au rulat precum un bulgăre de zăpadă”, a explicat, la acel moment, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Inclusiv magistrați anchetați pentru corupție, dar ale căror dosare au fost clasate în final, precum judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, au câștigat recent noi restanțe salariale, precum sporul de DNA, a arătat G4Media.
Citește și: Nuțu Cămătaru: Puteam prelua Steaua, dar nu am vrut. Pe Becali „l-am ținut cu bani și cu șmecherie”
În aprilie 2021, Europa Liberă România scria că „unii dintre cei mai bine plătiți bugetari cer în instanță un spor de 25% din salariu pentru că lucrează cu secrete de stat. 11 din cei 14 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), magistrați de meserie, și-au dat în judecată instituția și cer recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de 25%, corespunzător nivelului maxim de secretizare (SSID) pe care îl dețin”.
