Agenţia Naţiunilor Unite a publicat în iunie un raport preliminar care recomanda, pe baza evaluării organismelor şi experţilor săi cu rol consultativ, modificarea statutului acestei bijuterii naturale, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981, ca urmare a deteriorării sale, în mare parte cauzată de recurenţa episoadelor de albire a coralilor, o consecinţă a schimbărilor climatice.
Institutul Australian pentru Ştiinţe Marine (AIMS) a indicat că recifele de corali se află în prezent într-o fază de recuperare după un deceniu de evenimente foarte stresante pentru întregul sistem, ca urmare a încălzirii apei şi a impactului ciclonilor.
Citește și: Predoiu, răspuns dur la acuzațiile lui Daniel Morar: i-ar fi “topit“ lui Kovesi sute de dosare
Însă, aceste momente de răgaz sunt din ce în ce mai rare din cauza încălzirii globale, au explicat în raportul lor anual publicat luni oamenii de ştiinţă ai acestei agenţii guvernamentale care monitorizează de 35 de ani starea de sănătate a Marii Bariere de Corali.
„Recurenţa evenimentelor meteorologice extreme asociate încălziri şi proliferării stelelor de mare „coroană de spini' generează o presiune din ce în ce mai puternică şi mai frecventă, ceea ce oferă recifelor mai puţine oportunităţi de a se recupera'', a explicat directorul general al AIMS, Paul Hardisty.
Oamenii de ştiinţă au monitorizat 127 de recife în 2021 şi au notat că suprafaţa acoperită de coralii cu schelet dur a crescut în 69 dintre cele 81 de situri observate în ultimii doi ani.
Citește și: CNAIR, daună totală pentru buget: 220 de milioane euro, despăgubiri plătite din cauza incompetenței
Alte date ştiinţifice publicate în octombrie au demonstrat că întregul ansamblu al Marii Bariere şi-a pierdut jumătate dintre corali începând din 1995, sub efectul mai multor episoade de albire asociate încălzirii temperaturii apei.
Britta Schaffelke, directoarea programelor de cercetare din cadrul AIMS, a declarat că cele mai recente concluzii au oferit „o rază de speranţă în ceea ce priveşte rezilienţa recifelor''.
Ea a adăugat, însă, că „perspectivele pentru viitor rămân încă foarte rele din cauza pericolelor asociate încălzirii globale şi a altor factori cu impact asupra organismelor care alcătuiesc reciful''.
Marea Barieră de Corali este ameninţată de recurenţa unor episoade grave de albire a coralilor săi, fenomen cauzat de încălzirea globală, de activităţile industriale sau agricole ori de Acanthaster planci, o stea de mare invazivă.
Acanthaster planci, cunoscută sub numele de „coroană de spini'', se hrăneşte aproape în exclusivitate cu corali, poate atinge un metru în diametru şi are spini al căror venin este toxic pentru oameni.
Canberra s-a angajat într-o operaţiune majoră de lobby, menită să împiedice înscrierea acestui ecosistem excepţional pe lista siturilor din Patrimoniul Mondial UNESCO aflate „în pericol'.
Plasarea pe lista siturilor „în pericol" nu este considerată o sancţiune de către UNESCO. Unele ţări o văd chiar ca pe o modalitate de a sensibiliza comunitatea internaţională şi de a contribui la protejarea patrimoniului lor.
Însă, Australia o consideră o lovitură şi se teme că aceasta va afecta turismul în zona recifului de corali, care se întinde pe 2.300 de kilometri pătraţi şi aduce venituri de 4,8 miliarde de dolari sectorului turistic australian.
O decizie este aşteptată în jurul datei de 23 iulie.
