Povestea stațiunii Mamaia a început în anul 1905, când pe fâșia de pământ dintre mare și lacul Siutghiol a debutat construcția primelor amplasamente turistice de pe litoral. Statiunea a fost inaugurată un an mai târziu, pe data de 22 august 1906.
Mica stațiune, denumita popular “băi de mare”, a devenit în scurt timp oaza de liniște și relaxare a elitelor vremii, dar și a familiei regale. Pentru a facilita accesul în statiune, autoritatile vremii au construit o cale ferata care făcea legătura între Mamaia și gara din Constanta, pe traseul de astazi al bulevardului Mamaia.
Citește și: Mamaia, „stațiunea milionarilor”. Mergi 1 săptămână cu mașina, doar parcarea costă 120 €
Apoi, Mamaia cunoaște o înflorire accelerata în perioada interbelică. Este momentul în care apar primele construții importante ale statiunii, precum Castelul Cara-Dalga, reședinta de vara a Reginei Maria, Cazinoul, vila Albatros (prima unitate de cazare de la malul marii) și Hotel Rex.
După venirea la putere a comuniștilor, Mamaia continuă sa se dezvolte, dar în altă direcție. Începe betonarea și ridicarea hotelurilor-bloc de mare capacitate, precum Perla, Patria, National, Dorna, Bicaz, Astoria, Riviera, Metropol, Majestic, Mercur, Minerva, etc., în care ne cazăm și astăzi.
Perla comunistă a stațiunii Mamaia, construită în 1962, demolată total. Ce se ridică în loc?
Hotelul Perla, cu 12 etaje, aflat la poarta de intrare a stațiunii Mamaia, care a fost primul finalizat din cadrul proiectului comunist de modernizare, în 1962, va fi demolat total după 63 de ani, în toamna acestui an.
Omul de afaceri Gheorghe Vasilache Ionescu, proprietarul societății Inproiect SRL din Iași, prin intermediul căreia deține hotelurile Perla, Lotus și Select din stațiunea Mamaia, a anunțat demolarea hotelului Perla în luna septembrie 2025, informează constanta.info.
Astfel, imediat după încheierea sezonului estival, clădirea fostului Hotel Perla, împreună cu toate anexele sale, va fi pusă la pământ.
În total, urmează să fie demolate nu mai puțin de opt corpuri de clădire: restaurantul și recepția (S+P), Hotelul Perla (S+P+12 etaje), o clădire destinată birourilor, un punct termic, un spațiu comercial, o clădire ce găzduia o cofetărie și o sală de spectacol, precum și o construcție destinată unei piscine exterioare descoperite.
Citește și: Ce face Simona Halep după ce s-a lăsat de tenis? S-a făcut „hotelăreasă”. Cât costă cazarea? E lux
„Aproximăm că vom începe demolarea și reconstrucția în luna septembrie, imediat după încheierea sezonului estival. În ceea ce privește Hotelul Select, inițial luasem în calcul demolarea, însă am renunțat, considerând că prioritatea este Hotelul Perla. Selectul a intrat, în schimb, într-un proces de renovare totală“, a declarat Gheorghe Vasilache Ionescu.
Hotelul Perla din Mamaia, înlocuit de un bloc de apartamente
Pe terenul de 5.139 mp eliberat în urma demolărilor, urmează să fie construită o clădire destinată apartamentelor de vacanță.
Hotelul Perla din Mamaia, împreună cu anexele sale, a fost construit în perioada 1961–1962, fiind elementul central al compoziției Pieței Perla, și cuprindea restaurant, birouri, un centru comercial cu magazine, saloane de înfrumusețare și ateliere pentru diverse prestații.
Citește și: FOTO Palatul Reginei Maria din Mamaia, privatizat ilegal în 2003, preluat de stat. A ajuns o ruină
Datorită amplasamentului deosebit, chiar la intrarea în stațiune, arhitecții au simțit nevoia să trateze clădirea Hotelului Perla printr-o dezvoltare de volum amplă, cu o siluetă deosebită de a celorlalte turnuri, precum un străjer la poarta mărilor.
Funcțiunile clădirii au fost organizate într-un ansamblu coerent, care cuprindea hotelul propriu-zis, realizat într-un volum simplu, cu fațade unitare, orientat perpendicular pe țărm, și piesele de recepție ale hotelului, precum holul, salonul și serviciile anexe. Acestora li se adăugau restaurantul, birourile și saloanele de înfrumusețare (frizerie și coafură), toate aceste facilități fiind cuprinse într-un parter înălțat, conceput astfel încât să îmbrace cu volume și spații generoase structura blocului principal.
Dispunerea spațiilor de la parter, relaționarea acestora cu zona de restaurant și cu principalele accese ale hotelului, alături de tratarea unitară a tuturor fațadelor, au constituit direcțiile esențiale și, totodată, provocările majore ale compoziției arhitecturale a ansamblului. Aceste cerințe funcționale și estetice au fost soluționate printr-o abordare spațială amplă și coerentă, susținută de adoptarea unui sistem structural flexibil, cu stâlpi dispuși la o travee largă de 9 metri, care a permis o configurare generoasă a interioarelor.
Un obiectiv important al proiectului a fost menținerea unei percepții unitare de deschidere și fluiditate a spațiului interior, fără a compromite versatilitatea acestuia. Din aceste considerente, tratamentele de finisaj, precum placaje pentru pereți, pardoseli, tavane și mobilierul integrat, au fost concepute astfel încât să potențeze caracterul deschis al spațiilor, permițând totodată fragmentarea lor pentru activități cu funcțiuni diverse.
Hotelul propriu-zis a fost dezvoltat pe verticală și cuprindea un subsol tehnico-funcțional, parter și un mezanin, urmate de zece niveluri tip, deasupra cărora se afla o terasă amenajată. Aceasta din urmă a fost gândită parțial închisă, cu suprafețe vitrate (din sticlă) pentru protecție climatică, și parțial deschisă, asigurând o relație vizuală directă cu împrejurimile și o experiență extinsă în aer liber.
Hotelul Perla a fost proiectat de arhitectul Laurian Mina, în colaborare cu arhitecții Virginia Petrea, Cristina Kedzierska și inginerii de rezistență M. Barbaiani, E. Țigănescu, toți angajați ai Institutului de Studii și Proiectare pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare (ISCAS).
Arhitectul Laurian Mina a făcut parte, în anii ’60, din echipa celebrului Cezar Lăzărescu, arhitectul care a proiectat și a coordonat construirea stațiunii Mamaia, la Constanța.
Pe lângă turnul Perla, Laurian Mina a mai făcut parte, de exemplu, și din echipa de proiectare a Hotelului „Europa” din Eforie Nord (1971), lucrare coordonată personal de Cezar Lăzărescu.
