A primit un mesaj pe telefon cu ofertă pentru un „job de vis”, dar ce a pățit l-a șocat. Ce a urmat?
A primit un mesaj pe telefon cu ofertă pentru un „job de vis”, dar ce a pățit l-a șocat. Ce a urmat? De unde provenea mesajul și cine e vinovat pentru trimiterea lor?
A primit un mesaj pe telefon cu ofertă pentru un „job de vis”, dar ce a pățit l-a șocat. Ce a urmat? De unde provenea mesajul și cine e vinovat pentru trimiterea lor?
A primit un mesaj pe telefon cu ofertă pentru un „job de vis”, dar ce a pățit l-a șocat. Ce a urmat?
Zeci de mii de oameni din Statele Unite au raportat anul trecut mesaje cu oferte de muncă false, potrivit Federal Trade Commission. Pentru mulți, acestea au devenit o rutină obositoare: un mesaj ajunge de pe un număr străin sau o adresă de e-mail suspect de lungă, promițând un job "flexibil, de acasă", iar reacția e aproape automată, raportare ca spam sau ștergere rapidă. Un jurnalist a decis însă să răspundă mesajului și să dea curs înșelătoriei, pentru a vedea cât de departe pot ajunge escrocii.
Într-o investigație neobișnuită publicată în Slate, jurnalistul Alex Sammon, în vârstă de 32 de ani, a povestit pas cu pas ce s-a întâmplat după ce a acceptat o ofertă de muncă primită de la un recrutor fals. Ceea ce părea la început o simplă înșelătorie s-a transformat într-o experiență digitală care l-a dus până la o posibilă "fabrică de click-uri" din Filipine, potrivit People.
Singura condiție pentru a fi "angajat" era să aibă peste 25 de ani. După ce a acceptat, Sammon a fost pus în legătură cu o femeie pe nume Cathy, care pretindea că lucrează pentru o companie numită "Interleave". Ea i-a explicat că urma să se ocupe de "promovarea muzicii", adică să crească artificial numărul de ascultări prin click-uri repetate. "Inteligența artificială nu poate face asta, doar oameni reali pot participa", i-a spus Cathy. "Tot ce trebuie să facem este să ne creăm un cont personal pe platforma Interleave, cu date reale, și să generăm redări autentice".
Pentru a-și proteja datele, jurnalistul a folosit un laptop împrumutat de redacție. Procesul de "pregătire" era absurd: primea un link, intra pe platformă, făcea click-uri, trimitea capturi de ecran, iar Cathy i le returna cu indicații și corecturi. După finalizarea"„instruirii", ea l-a întrebat: "E ușor, nu-i așa?".
De acolo, povestea s-a complicat. Jurnalistul a fost prins într-o serie de conversații pe WhatsApp, unde era direcționat către un așa-zis "serviciu clienți". La scurt timp, i s-a cerut să depună Bitcoin pentru a menține un sold minim și pentru a putea continua sarcinile. În tot acest timp, aplicația îi arăta că are câștiguri, dar nu a reușit niciodată să retragă banii. În final, a pierdut mai puțin de 100 de dolari, o sumă pe care a considerat-o prețul investigației jurnalistice.
