Ponderea divorțurilor provocate de violența fizică a crescut ușor în pandemie, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Dacă în primii ani după Revoluție aveam un divorț la 6 căsătorii, în anul 2019 am avut un divorț la 4 căsătorii iar în pandemie aveam un divorț la 3,5 căsătorii încheiate, potrivit Hotnews.ro.
Deși numărul divorțurilor a scăzut anul trecut ca urmare a lockdown-ului instituit de autorități, în două județe rata divorțialității (numărul de divorțuri la mia de locuitori) a crescut: Ialomița și Galați.
CITEȘTE ȘI: Primarul Reșiței cere, la fel ca Boc, reorganizare administrativă: Sunt comune cu 86 de locuitori
În 2020 au divorțat aproape 23.000 de cupluri. La oraș, frecvența divorțurilor a fost de 1,8 ori mai mare decât în mediul rural. Vezi în text care au fost principalele motive de divorț în anul pandemiei și cum s-au schimbat aceste motive față de acum 200-300 de ani.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Fiul Vioricăi din Clejani, prins drogat după ce cheltuise 80.000 € la dezintoxicare în Spania
Înainte vreme, divorțul se numea ”carte de despărțanie”. Motivele pentru care un cuplu divorța în urmă cu 200-300 de ani nu erau foarte diferite față de azi. Violența fizică se numea ”traiul rău”. Adulterul era și el pricină de jalbă, adică de introducere a cererii de divorț.
La fel și alcoolismul bărbatului. Sau risipirea zestrei din cauza patimilor soțului (băutură, jocuri de noroc sau altele). De asemenea, abandonul familial era și el pricină de halbă, deși femeia și băsbatul erau tratați în acest caz diferențiat. Soţia trebuie să-şi aştepte bărbatul timp de cinci ani.
Dacă în această perioadă, soţul nu i-a trimis nici bani, nici scrisoare, ea poate înainta cerere de despărţire. Spre deosebire de soţie, soţul poate cere separarea după o perioadă de timp mult mai redusă, un an sau doi de absenţă a soției.
