„Voi face revoluție în materie de trafic în Capitală. (...) Într-o jumătate de an, se va circula mult mai ușor în București. Sunt soluții identificate“, promitea fosta primăriță Gabriela Firea, în iunie 2016, la postul TV Digi 24.
Patru ani mai târziu, tragem linie: indexul de congestie în Capitală era, la începutul lui 2020, la 52%, ceea ce înseamnă că orice drum pe care un bucureștean îl face durează cu 52% mai mult decât ar trebui, conform clasamentului Tom Tom.
Mai mult, în cursul anului trecut, un șofer a pierdut în medie în trafic 227 de ore, adică 9 zile și 11 ore. De altfel, un studiu publicat recent de Banca Mondială arată că 82 la sută dintre români nu s-ar muta în București, aceștia descriind Capitala prin cuvintele „aglomerație“, „haos“, „trafic“.
Citește primul episod: Moștenirea Gabrielei Firea: Capitala înghețată. Când vom avea apă caldă
Cum a ajuns Bucureștiul în această situație? Ionuț Ciurea, de la Asociația Pro Infrastructura, vorbește despre lipsa investițiilor în infrastructură în ultimii 30 de ani și despre densitatea cartierelor, unde oamenii „mai au puțin și iau mașinile cu ei în casă“.
Datele publicate la începutul anului arătau că în Capitală erau peste 1,4 milioane de mașini înmatriculate, iar locuri de parcare - circa 300.000. De altfel, oricine s-a plimbat măcar o dată prin București a putut observa mașinile parcate pe aproape toate trotuarele din oraș.
Așa arată pista de biciclete de pe Șoseaua Fabrica de Glucoză, una din lucrările duse la final în mandatul primăriței PSD
Activista Irina Zamfirescu arată că ex-primărița nu i-a taxat pe românii care au parcat pe domeniul public, pentru că s-a temut de costurile politice. Abia în ultimele luni de mandat, Gabriela Firea a început lucrările la o parcare de tipul park&ride în Pantelimon, cu 500 de locuri, în valoare de 21 milioane de euro.
„Nu există un sistem integrat de circulație în București, de la integrarea transportului de suprafață cu cel subteran, acolo unde se poate, până la lipsa investițiilor în materialul rulant – nu poți să ai pretenția, mai ales acum, în pandemie, să-și lase omul mașina acasă și să circule într-un autobuz infect. Iar traficul e infernal cu mașina“, apreciază Ionuț Ciurea.
Autobuzele n-au loc în trafic
În câteva propoziții, președintele Pro Infrastructura rezumă investițiile din ultimii patru ani în Capitală: „S-au luat 400 de autobuze, s-au făcut două licitații pentru tramvaie, șapte kilometri de metrou în nouă ani (notă – metroul este în grija Ministerului Transporturilor - n.r.), s-au terminat două stații de metrou (Străulești și Laminorului), avem 16 kilometri de pistă pentru biciclete.
Tramvaie nu avem, că nu suntem în stare să facem licitații. Mai avem nevoie de minim 2.000 de autobuze cu aer condiționat, curate, care să nu se strice. Licitația pentru troleibuze tocmai s-a anulat“.
Revoluția în trafic
anunțată de Firea:
9 zile/an petrecute
de un bucureștean
în ambuteiaje
Achiziția celor 400 de autobuze turcești Otokar (peste 458 milioane de lei fără TVA) i-a adus Gabrielei Firea mai multe critici decât laude, acestea stricându-se în trafic, iar șoferii rămânând înțepeniți în scaune.
Contractul pentru cele 100 de troleibuze de la asocierea turco-germană Bozankaya Otomotiv - Sileo Gmbh a fost reziliat de Gabriela Firea chiar în ultima zi de mandat, pe motiv că firma nu are certificat de omologare (valoarea contractului era de circa 43 milioane de euro).
În ceea ce privește licitația pentru cele 100 de tramvaie (contract estimat la peste 845 milioane de lei), Curtea de Apel București a admis o contestație a Astra Vagoane Călători Arad, care obligă Primăria să dea câștig de cauză companiei românești, în detrimentul firmei turcești Durmazlar Makina, despre care Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a reținut că a fost favorizată.
Din această toamnă, au început să circule și autobuzele hibrid Mercedes, conform unui anunț al Gabrielei Firea, pe Facebook. Primăria a cumpărat 130 de autobuze hibrid, iar valoarea contractului se ridică la peste 195 milioane de lei, fără TVA.
Irina Zamfirescu, de la Active Watch, care monitorizează Primăria Capitalei de 12 ani, explică: „A îmbogățit flota, dar nu a făcut loc în trafic pentru această flotă. Nu a făcut benzi dedicate, pentru ca transportul public să fie confortabil și mai eficient decât mașina personală.
A promis semaforizare inteligentă – adică transportul public să aibă prioritate în fața transportului motorizat individual. Mare parte din flota veche a rămas în trafic: troleibuzele care iau foc pe străzi, autobuzele fără aer condiționat vara și tramvaiele vechi de ani de zile, neaccesibilizate“.
Citește și: AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI - Bucureștiul mai are de așteptat până se va circula civilizat
Deraierile au crescut cu 50%
Cel mai recent raport de activitate al Societății de Transport București (STB), din 2019, reține, între altele, că deraierile au crescut cu 50 la sută față de anul anterior, au fost raportate 1.220 de vehicule blocate în trafic, din cauza avariilor și au fost 285 de cazuri în care vehiculele au avut defecțiuni tehnice: probleme cu ușile și frânele, cu instalația de joasă tensiune – la tramvaie, la autobuze – probleme cu ușile de acces, cu instalația de răcire și cu frânele.
Același raport al STB menționează și că 35 la sută din rețeaua de tramvai și 87 la sută din rețeaua de troleibuz nu au fost modernizate, dar și că vehiculele STB au fost implicate în 58 de accidente, dintre care 19 grave și două mortale.
La finele lui 2019, STB avea 2.155 de vehicule, din care 486 de tramvaie, 265 de troleibuze și 1.404 autobuze.
„Ce proiecte bune a avut Gabriela Firea vreodată? Suntem în aceeași situație ca acum patru ani de zile, ca acum opt, pot să vă spun. E haos“, rezumă situația transportului în comun din București Valer Ciobănescu, lider de sindicat STB, recent concediat a doua oară, după ce a publicat un pamflet la adresa instituției, pe Facebook.
Ciobănescu critică măsura Municipalității de a împrejmui liniile de transport public cu garduri, precum și faptul că autobuzele și troleibuzele pot circula pe linia de tramvai: „Cum să circule autobuzele și troleibuzele pe mijlocul drumului?
Să coboare călătorii printre mașini? Stați să vină iarna, să vedeți dezastrul. Din birou se vede frumos“. Șoferul STB concediat consideră că, pentru fluidizarea traficului, ar trebui ca prima bandă să fie doar pentru transportul public, iar gardurile ar trebui eliminate; investițiile urgente ar trebui să fie în tramvaie și troleibuze.
L-am contactat pentru explicații pe directorul STB, Alexandru Hazem Kansou, ex-consilier general PNL, exclus din partid după ce a votat bugetul Capitalei și răsplătit acum cu un loc pe lista PSD la parlamentare. Fără niciun răspuns.
STB, la un pas de un faliment nedeclarat
Ana Ciceală, consilier general din partea USR-PLUS, arată că, deși la STB a crescut de trei ori din 2016 subvenția pe care ar trebui să o primească de la Primăria Capitalei, aceasta nu ajunge niciodată integral la companie.
„Este aceeași problemă ca la termoficare – banii, chiar dacă sunt bugetați, nu ajung la STB. La ultima rectificare bugetară erau stipulați 1,3 miliarde de lei subvenție și, la rectificarea din iulie, a fost plătită suma de 10 milioane de euro. Anul trecut, erau stipulați 1,2 miliarde de lei subvenție, iar la final de an PMB a plătit 500 de milioane de lei“, explică Ana Ciceală.
Cât de fezabile sunt planurile lui Nicușor Dan
Noul edil al Capitalei promite, în programul său „Noul București“, că locuitorii vor ajunge din cartiere în centru în 25 de minute, construirea unui metrou de suprafață pe infrastructura CFR, 15 parcări park&ride în jurul Capitalei, extinderea și electrificarea transportului public, dar și semaforizarea inteligentă.
Ionuț Ciurea, de la Pro Infrastructura, nu vede optimist situația. El spune că „momentan, sunt doar vorbe, promisiuni“ și că ar fi bine ca Nicușor Dan să explice, de exemplu, ce se va întâmpla cu pasajul de la Doamna Ghica – dacă acesta va fi terminat, după ce a spus că nu este legal, dar și cu pasajul Ciurel.
Lucrarea Pasajul Doamna Ghica (Colentina) nu are PUZ și studiu de stabilitate a clădirilor învecinate, a spus Nicușor Dan, atrăgând atenția că lucrările ar putea fi „înghețate“ timp de două luni. Valoarea proiectului se ridică la 28 de milioane de euro.
Raportul STB pe anul 2019:
tramvaiele și troleibuzele
au probleme cu frânele
și cu ușile
Și mai cunoscut este Pasajul Ciurel – lucrarea în valoare de 240 de milioane de lei, care ar trebui să lege Șoseaua Virtuții de autostrada A1 – care, în prezent, este doar „un capăt dintr-un proiect de 100 km“, în cuvintele lui Ciurea.
Reprezentantul Pro Infrastructura nu vede cu ochi buni nici sistemul park&ride, pentru că nu există mijloace de transport în comun care să preia călătorii care și-au lăsat mașinile la intrarea în Capitală.
„Punem căruța în fața boilor. Park&ride de la Străulești este ocupată, cu indulgență, 20 la sută. Cum să vii la park&ride dacă nu ai transport public? Trebuie făcute întâi parcări în cartiere și apoi park&ride la periferie“, conchide Ionuț Ciurea.
Ana Ciceală, însă, arată că proiectul lui Nicușor Dan este fezabil astfel: înainte de parcările supraetajate, de tip park&ride, vor fi construite parcări de suprafață, care vor trebui conectate cu mijloacele de transport STB. În paralel, va fi construit sistemul de parcare. Banii ar urma să vină din fonduri europene.
Ex-primărița PSD, la inaugurarea pasajului Ciurel, care mai mult încurcă circulația
Ea spune că proiectul de metrou de suprafață, propus de Nicușor Dan, este estimat la 150 de milioane de euro și ar urma să fie gata până la sfârșitul mandatului: „infrastructura feroviară poate fi preluată de la CFR, împreună cu Ministerul Transporturilor, ar fi șase rute care fac legătura cu inelul median și zonele limitrofe și ar avea capacitatea de 800.000 de călători pe zi, ori asta ar lua presiunea de pe metrou și STB“.
Între primele măsuri pe care noua administrație ar urma să le ia, se numără: finalizarea licitației pentru tramvaie și modernizarea căilor de rulare, creșterea frecvenței transportului în comun și implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă – pentru crearea de piste de biciclete.
În ceea ce privește acele garduri pe care le critică atât șoferii STB, cât și locuitorii Capitalei, Ana Ciceală spune că acestea vor fi eliminate, odată ce va fi implementată semaforizarea inteligentă și vor fi demarate proiectele mari de infrastructură.
Cum să-i faci pe oameni să meargă pe jos
Raportul Active Watch pentru ultimul an de mandat al Gabrielei Firea numără 16,6 kilometri de pistă pentru biciclete.
În afară de implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (asumat de Consiliul General încă din 2016), Irina Zamfirescu e de părere că este nevoie de accesibilizare și de amenajarea orașului pentru a fi prietenos cu pietonii: „User experience - dacă sunt dale lipsă, dacă nu e iluminat public, dacă pe timp de vară te bate soarele în cap, nimeni nu va merge la 40 de grade Celsius pe jos“.
ADMINISTRAȚIE MARCA PSD Un troleibuz a luat foc în centrul Capitalei, în această vară. Conducerea STB a spus că a fost un scurtcircuit, Gabriela Firea a acuzat că i s-au pus bețe în roate la licitații
Activista susține că ar fi nevoie de o strategie de parcări la nivelul Capitalei – nu fiecare primar să-și aplice propria strategie în sectorul pe care îl administrează, dar și adoptarea transportului intermodal (conectarea metroului de tramvai și autobuz), semaforizarea inteligentă și benzile dedicate pentru transportul în comun.
Prioritățile lui Nicușor Dan în lupta cu traficul
„Prefer să fiu criticat pentru că orașul e în șantier decât să fiu criticat pentru că nu fac nimic“, spune Nicușor Dan, într-un interviu pentru Newsweek România.
Lista scurtă a priorităților primarului în primul an de mandat cuprinde: „benzi unice pentru transportul public, reconversia autobuzelor vechi în troleibuze (atât cât e posibil în următoarele luni, până la noi achiziții), crearea unui orar previzibil pentru autobuze, tramvaie și troleibuze“.
Primarul spune că știe „de mai multă vreme că STB e într-o situație dificilă, fiindcă a trebuit să pună gaj mijloacele de transport ale societății. Voi afla toate detaliile privind realitatea financiară din STB în următoarele zile“ (interviul a fost consemnat în 30 octombrie – n.r.).
Cele trei locuri de parcare făcute de Gabriela Firea în 2017 în fața Primăriei, tăind din trotuar, au stârnit indignarea bucureștenilor. PMB a spus că sunt pentru vizitele oficiale
Dan subliniază că marile proiecte de infrastructură anunțate în programul electoral – metroul de suprafață, parcările tip park&ride, semaforizarea inteligentă, electrificarea și ecologizarea flotei STB – „rămân în atenția mea pentru întregul mandat și voi lucra la ele din primele săptămâni de activitate.
Aceste proiecte ale Primăriei, împreună cu șoseaua de centură și autostrada de centură (proiecte guvernamentale), vor rezolva problema traficului în București“.
Nicușor Dan nu vrea să avanseze estimări financiare pentru marile proiecte de infrastructură, menționând că „ne vom baza pe fonduri europene, fiindcă bugetul Capitalei e într-o situație complicată“.
„Marile proiecte de infrastructură sunt investiții care merită făcute și trebuie făcute. Nu va fi simplu, va exista un disconfort pe parcursul lucrărilor, dar alternativa e să lăsăm Bucureștiul să se sufoce“, continuă edilul.
În ceea ce privește parcările park&ride, primarul estimează că acestea vor putea fi amenajate mai întâi ca parcări la sol, „un efort investițional minim, care poate fi făcut într-un an de zile. Între timp, vom face proiectele și vom pregăti finanțarea, iar aceste parcări vor fi construite“.
Legat de „gardurile“ care izolează șinele de tramvai, Nicușor Dan spune că trebuie să fie „doar acolo unde sunt absolut necesare. Transportul public trebuie să aibă prioritate și trebuie să ne asigurăm de fluiditatea lui. Scopul meu e să fac din transportul public o alternativă viabilă la transportul cu mașina personală, pentru a
descongestiona orașul și a reduce poluarea“.
Edilul arată și că în următorii patru ani își propune amenjarea a 135 de kilometri de piste noi de biciclete și că se va consulta și cu societatea civilă pe acest subiect.
