În mâinile lui Virgil, pietrele par a fi nişte biscuţi crocanţi. Cu lovituri rapide şi puternice, omul sparge pietre cât palmele de mari.
Misterul românului care sparge pietre cu pumnul și bate cuie cu palma
O tehnică asemănătoare îl ajută şi la bătutul cuielor în scândură. Nu contează că bucata de lemn are doi centimetri lăţime.
Sfarmă-Piatră din poveste chiar există. Trăieşte într-un cătun izolat între colinele Buzăului, deţine singura prăvălie pe o rază de câţiva kilometri şi este mândria comunităţii, pentru că suţine că are nişte puteri speciale.
Citește și: Povestea românului care ajunge „stăpân” în America de Sud. Avea propria armată și propria monedă
La 65 de ani, Virgil Bâgiu, din localitatea Cozieni, bate cuie cu pumnul şi sparge pietre cu palma fără să se rănească.
Prăvălia lui Virgil Bâgiu este locul în care sătenii din Punga, un cătun pierdut între dealurile comunei Cozieni, vin frecvent fie pentru aprovizionarea cu cele necesare gospodăriei, fie pentru a socializa, potrivit știridebuzău.ro.
Sătenii îl numesc Sfarmă-Piatră
Din când în când, oamenii adunaţi în curtea magazinului au parte de spectacole asemenea celor de magie, pe care le susţine chiar Virgil, posesorul unor puteri neobişnuite, cred oamenii.
„Am ajuns la performanţa să bat 11 cuie în 45 de secunde. Trebuie să ai forţă, viteză, inteligenţă şi curaj.
Dacă ai psihicul destul de bun poţi să treci peste orice. Nu am bătături, nu am nimic la palme, deci nu este niciun truc. Pun doar o batistă pe floarea cuiului, pentru a nu mă răni”, ne explică bărbatul.
Citește și: Povestea primului român care a pășit în Antarctica: Călătorește cu Belgica și creează biospeologia
De fiecare dată când îşi arată puterile, Virgil lasă asistenţa cu gura căscată, fie că este protagonistul unor emisiuni de talent, fie că îi are în jur pe bătrânii din satul Punga.
Oamenii din sat îşi aduc aminte că bunicul omului cu talente ieşite din comun avea aproape doi metri. Sigur i-a moştenit puterile, cred unii dintre bătrâni, potrivit adevărul.ro.
”De la 18 ani îl ştiu pe Virgil. Am mai văzut la televizor în fel şi chip dar aşa cevu nu. Talentul lui cred e dat de la Dumnezeu. E sfarmă-piatră şi strâmbă-lemne omul ăsta al nostru. Are el o tactică a lui.
Mi-a spus un nepot că nu ştiu cum face muşchiul ăsta de la mână, cum se atrofiază sau cum s-o zice şi când dă nu îl doare şi nu se răneşte”, încearcă să-şi explice Tanti Valeria, consăteancă a lui Virgil.
Abilitate neobișnuită
”Din partea mea e de închinat. Eu auzeam dar nu credeam aşa ceva şi Dumnezeu e deasupra. Ziceam cum să spargă el şi să bată cuiul cu mâna. Nu toată lumea stăpâneşte treaba asta. Dacă facem noi aşa ceva, după aia doar ne uitm la mână că nu mai facem nimic cu ea”, o completează Tanti Iulica, vecina bărbatului.
Virgil Bâgiu abia împlinise vârsta majoratului când şi-a dat seama că poate face cu mâinile goale ceea ce un tâmplar reuşeşte numai cu un ciocan.
”Pe la 18 ani, aici jos, la Punga, era un cămin cultural. Într-o zi cu ploaie, când să ne dezbrăcăm şi să ne lăsăm hainele, am văzut că nu avem unde.
Nu erau cuiere şi am zis să iau eu nişte cuie apoi am început să le bat cu pumnul, pentru că nu aveam cu ce. După aceea am început să mă perfecţionez, ba cu cuie, ba cu pietre”, povesteşte Virgil Bâgiu.
Citește și: Povestea Evangheliei ferecate în aur de Constantin Brâncoveanu. Cum a ajuns comoara pe mâna rușilor
La 64 de ani, are o constituţie atletică şi continuă să îşi întărească trupul prin sport, chiar dacă traiul de zi cu zi îi oferă numeroase ocazii de a depune efort.
Talentele şi pasiunile lui Virgil Bâgiu sunt mult mai numeroase. De exemplu spune că în tinereţe a stat întins pe un pat de cuie, ţinând în braţe o fată de la circ, care avea 48 de kilograme. A practicat şi rugby, fiind sportiv de performanţă la „Chimia Buzău“.
Este pasionat şi de istorie. Virgil Bâgiu intenţionează să deschidă în Cozieni un muzeu de istorie locală, în care va expune atât obiecte foarte vechi, colecţionate din gospodăriile sătenilor, cât şi transcrieri ale unor legende locale, care sunt pe cale de dispariţie odată cu îmbătrânirea populaţiei.
