În această cronică la lucrarea lui Lavric publicată în 2020, „Defazarea sufletească și alte eseuri”, semnată de Florin Ardelean, lector universitar la Universitatea din Oradea, apare și o referire la deja celebra „Decoct de femeie”, în care senatorul AUR se declară „în dezgust” când o femeie își probează hainele în oglindă, își face toaleta intimă sau stă pe masa ginecologică.
Citește și: Sorin Lavric, senator AUR, dat afară din Uniunea Scriitorilor pentru sexism, rasism și șovinism
„O a doua temă propusă este cea a femeii. Nici nu se putea altfel, mai ales dacă ținem seama de tulburările critice iscate în urma apariției Decoctului de femeie. Acuza de misoginism, formulată inchizitorial, mai mult luând în calcul aparențele decât substanța, se dovedește a fi fost cu totul hazardată.
Refuzând și de data aceasta dulcegăriile de alcov, Sorin Lavric reușește să schițeze elogiul feminității, mai cu seamă atunci când constată la personajele înzestrate cu grație și frumusețe fizică o anume artă de a-i inspira pe bărbați, precum și limita de a nu avea putința de-a le sugera gânduri (femeia este asemenea peisajului, ni se spune, în măsura în care acesta inspiră, dar ochiului ce privește îi revine grija de-a metamorfoza impresia în stare de spirit): „O femeie de rasă este o matcă, o albie, un fundal, dar nu vector al unei sugestii” (p. 118). Ea, plusează eseistul, nu ține de categoria enigmei, așa cum cred cei ce văd și doresc, ci de cea a tainei, pe care doar orbii o pot percepe, prin exersarea unui acut simț al obstacolului.
Citește și: Senatorul AUR Sorin Lavric este căsătorit cu o procuroare care câștigă de 4,8 ori cât el
Un rateu, un derapaj biografic (studiile de medicină făcute pentru ca mai apoi să constate o nepotrivire de caracter), par să-și fi stins neajunsul într-un avantaj cu totul special. Este vorba despre orizontul lexical în care se situează Sorin Lavric, unul în care se regăsesc achizițiile din anii de studii mai mult sau mai puțin abhorate, apoi cele de filosofie, în efortul de-a găsi calea inspirată spre împlinirea vocației, dar și cunoștințele lingvistice, de latină sau greacă veche. Dacă n-ar fi fost mult prea tânăr, este mai mult decât evident că ar fi îndeplinit exigențele puse de Constantin Noica în fața tinerilor pe care, în anii ’70 -’80 ai veacului trecut, încerca să-i recruteze în vederea unui antrenament spiritual intensiv, având drept finalitate o școală de filosofie românească redutabilă, cutezând, într-un fel simbolic, să întrupeze în miez autohton Himera Castalică”, este un fragment din recenzia publicată în revista „Familia”, în luna octombrie.
Revista „Familia”, tipărită la Oradea, în care a publicat și Mihai Eminescu, a fost în mijlocul unui scandal săptămâna trecută, după ce șeful CJ Bihor a anunțat că desființează cinci din cele 10 posturi și că revista va fi editată de Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”.
Citește și: Bolojan, criticat dur fiindcă a desființat posturile de contabil și curier la revista Familia
