“Cum nicio promisiune făcută nemțenilor nu rămâne neîndeplinită, vă anunț că l-am demis pe domnul care se ocupa de pompe funebre și am numit un om de o înaltă pregătire profesională și morală, în persoana doctorului militar Silviu Dan Verzea.
Mai ales în această perioadă dificilă pe care o traversăm, fără niciun sprijin de la Guvernul României, avem nevoie de profesioniști, care să aibă competența necesară și pregătirea medicală pentru a conduce Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț.
Așadar, cel puțin la Neamț, nu accept compromisuri și bătaie de joc: fără frizerițe, chelneri și gropari la conducerea celui mai mare spital din județul nostru.
Domnul Verzea este unul dintre cei mai respectați medici chirurgi, cu titlul de doctor în științe medicale, a profesat la Spitalul Militar Central din București, este tânăr și foarte determinat să își folosească toată experiența și priceperea în a depăși cu bine situația de criză generată de coronavirus“, s-a lăudat Arsene, pe Facebook.
Numirea de către ministrul Nelu Tătaru a lui Mariu Ghineț în fruntea SJU Neamț a fost controversată deoarece acesta nu avea experiență medicală și era director al unei companii de pompe funebre și director al unei companii din subordinea primăriei Piatra Neamț. Ghineț a motivat însă că are 20 de ani de experiență în domeniul afacerilor și că acest lucru îl recomandă pentru poziția de manager de spital.
Ceea ce nu spune Arsene, el însuși trimis în judecată de DNA, este că la 3 aprilie l-a numit în fruntea SJU Neamț pe Florin Apostoae, fiul unui consilier judetean PSD și trimis în judecată pentru fraude cu fonduri europene. În plus, pe vremea când Apostoae conducea spitalul din Târgu Neamț a fost acuzat că hărțuiește asistentele medicale și cere mită mii de euro pentru angajări.
În februarie 2018, DNA anunța: “În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală.
Banii remiși de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari (...) La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale. În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparțin inculpatului”, precizează procurorii anticorupție.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Neamț cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză, precizează procurorii DNA.
„Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, se mai arată în comunicatul DNA.
