Un nou cutremur a avut loc marți în regiunea Oltenia, cu magnitudinea de 5,7 potrivit Centrului European de Seismologie (EMSC). Este a doua zi consecutivă cu seism în zona Olteniei. Este al doilea cutremur resimțit foarte puternic în mai multe zone ale țării.
În 2020,Comitetul Național pentru Situații de Urgență a elaborat „Planul Național de management al riscurilor de dezastre.” Pagini semnificative sunt dedicate cutremurelor, iar autorii au identificat clădirile publice vulnerabile. Printre ele școli și spitale.
Analiza s-a făcut pe ceea ce se numește „hazard seismic” care este diferit de „risc seismic”.
Elementul pe baza cărui a fost analizată vulnerabilitatea clădirilor este hazardul seismic.
„Hazardul seismic reprezintă mișcarea așteptată a terenului, provocată de cutremure, într-un anumit amplasament. Pentru a determina nivelul riscului seismic trebuie considerat, pe lângă valoarea de hazard seismic, gradul de expunere a elementelor de interes din amplasamentul respectiv (clădiri, oameni și bunuri), precum și vulnerabilitatea acestora la cutremur.
Indiferent de abordarea utilizată în evaluarea nivelului de hazard seismic (probabilistă sau deterministă), utilizarea unui model de predicție a mișcării solului este necesară. Acesta pune în legătură parametrii cutremurului (magnitudine, adâncime, mecanism focal etc.) cu caracteristicile amplasamentului de calcul (clasă de sol, distanță epicentrală sau hipocentrală etc.), facilitând calculul unei valori de accelerație maximă la nivelul solului, accelerație spectrală, viteză sau deplasare”, potrivit Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Citește și: 200.000.000 lei promiși pentru consolidarea a 180 de clădiri au dispărut. Scenariu: 42.000 de morți
Școli și spitale pe listă
Potrivit documentului consultat de Newsweek România, „în sectorul educației, din totalul de cca. 18.600 de clădiri, aproximativ 45% sunt expuse la niveluri medii (0,15g<ag<0,35g) și 11% sunt expuse la niveluri ridicate de hazard seismic (ag>0,35 g).
În sectorul sănătate, din totalul de cca. 375 de spitale, aproximativ 50% sunt expuse la niveluri medii (0,15g<ag<0,35g) și 3% sunt expuse la niveluri ridicate de hazard seismic (ag>0,35 g).
Referitor la clădirile rezidențiale, pe baza datelor colectate în recensământul din 2011, din totalul de cca. 5.342.000 de clădiri, aproximativ 57% sunt expuse la niveluri medii (0,15g<PGA< 0,35g) și 12% sunt expuse la niveluri ridicate de hazard seismic (PGA>0,35 g).
În general, se consideră din practica curentă că majoritatea clădirilor mai vechi, proiectate conform versiunilor mai vechi ale prescripțiilor de proiectare seismică, tind să fie mai vulnerabile la cutremur decât clădirile mai recente. În sectorul educației și în sectorul rezidențial, care conțin cel mai mare număr de clădiri publice și, respectiv, private, peste 70% din fondul construit existent a fost proiectat conform practicii seismice dinainte de 1978.
Cu toate acestea, există și cazuri de construcții recente cu vulnerabilitate ridicată. La cutremurele recente nu au fost raportate cazuri de colaps, avariere majoră sau moderată a clădirilor proiectate înainte de 1978. Cu toate acestea, nu se poate considera că acele clădiri care nu sunt încadrate în clase de risc seismic (pe baza criteriilor din P100-3/2019) nu sunt vulnerabile la acțiuni seismice, fiind necesară evaluarea seismică a clădirilor existente în raport cu cerințele fundamentale ale proiectării la cutremur definite conform P100-1/2013 pentru clădiri noi”, se arată în document.
Mai jos avem o hartă realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și explicațiile aferente.
a) Epicentrele cutremurelor analizate (cercuri roșii) și stațiile seismice (triunghiuri) care au înregistrat aceste cutremure, clasificate pe cele trei zone considerat diferit, în baza tiparelor de atenuare a undelor seismice;
b) distribuția cutremurelor din zona Vrancea pe adâncime; cercurile roșii reprezintă cutremure de adâncime intermediară (H > 60 km) iar cele gri – cutremure la adâncimi crustale. Distribuția statistică a valorilor de mișcare a solului este reprezentată în funcție de c) magnitudine-moment (Mw); d) distanță hipocentrală și e) perioadă fundamental de rezonanță.
