Harta arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1.500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019.
Câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureștiului se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba de clădiri din apropierea râului Colentina, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial.
Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului, potrivit unui comunicat de presă.
„Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.
Clujul are, la rândul său, câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu pana la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii aluneca cu 6-8 mm/an”, a menționat directorul Terrasigna.
Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru țara noastră, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit.
„Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedește în continuare solid și stabil”, a evidențiat Florin Șerban. În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă, există însă câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.
Pe harta orașului Constanța, majoritar marcată în culoarea verde, se pot observa și zone problematice, în special în apropierea țărmului la Marea Neagră.
„Un nou district rezidențial din partea de nord a esplanadei se tasează cu 5 mm/an. De asemenea, sunt vizibile câteva instabilități în unele zone industriale și în zona portului”, a menționat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.
Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.
Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane — cum ar fi tuneluri sau linii de metrou — trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.
Măsurătorile au fost realizate pe o suprafață de aproximativ 250.000 km2, ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina. Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 m x10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.
