În anii 70, Constantin Dinu „Capone” era unul dintre cei mai puternici pilieri ai lumii, nu doar ai echipei naționale de rugby a României. A debutat la echipa națională în 1965, când nu împlinise încă 20 de ani și s-a retras în 1983, la 38 de ani, adunând 69 de selecții.

Citește și: Meci senzațional la inaugurarea Stadionul de Rugby Arcul de Triumf: România- Argentina 17-24

A câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1968, iar cu echipa națională a devenit campion FIRA de cinci ori, având cinci victorii asupra Franței. A jucat și în celebra partidă România – Noua Zeelandă din 1981 , scor 6 -14, în care Stejarilor li s-au anulat două încercări. În România, a jucat la Grivița și Petroșani.

Citește și: Micuții rugby-ști de la RC Grivița și CS Steaua, pe contul de Instagram al naționalei Argentinei

Constantin Dinu "Capone", în anii săi de glorie Foto: arhiva personală

„Capone”, pilierul de fier al României trece acum printr-o perioadă foarte grea. Primele semne ale bolii Alzheimer au apărut acum patru ani, însă evoluția a fost rapidă. Acum, sportivul de neclintit a uitat până să și meargă.

Citește și: Luana Cotrău, fetița din România selecționată în naționala de fotbal U14 a Norvegiei

Alături de el se află zi și noapte Coca, soția sa, care-i este alături de 55 de ani. Îl îngrijește singură, zi și noapte, iar soțul ei nu duce lipsă de nimic.

În plină acțiune, într-un meci cu Franța pe Stadionul Giulești Foto: arhiva personală

Povestește cu ochii în lacrimi despre drama prin care trece, dar nu se dă bătută. Chiar dacă soțul ei nu mai recunoaște pe nimeni, ea știe și acum ce mâncare îi place și cum se simte.

După încheierea carierei de sportiv în România, soții Dinu au plecat în Franța, unde au locuit până în 2017 când au hotărât să se întoarcă definitiv în România, în Chitila, acolo unde se născuse „Capone”.

Problemele de sănătate ale fostului rugbist au început să apară chiar din acel an, la început într-o formă ușoară. Însă boala a evoluat foarte repede, astfel încât marele sportiv de altădată a ajuns, în 2019, în imposibilitatea de a se mai descurca singur.

Francezii îl știau de frică pe "Capone" Foto: arhiva personală

Probleme cu facturile și actele de proprietate

Soția a fost nevoită să deschidă un proces prin care să-i devină tutore propriului soț pentru a putea să administreze bunurile pe care le au împreună. Însă lucrurile nu au mers așa cum ar fi trebuit, chiar dacă există toate documentele care atestă boala ireversibilă și starea în care se află fostul rugbist.

„Am avut probleme chiar și la plata facturilor. Nu puteam plăti pentru că cei de la gaze și curent voiau să vorbească cu soțul meu. Eu le spuneam că el nu mai poate să vorbească, dar nu m-au înțeles. Voiau să vorbească doar cu titularul contractului. Desigur, sunt și alte multe probleme care necesită această calitate de tutore. Mi-e foarte greu. Am și eu o vârstă și probleme medicale, oricând mi se poate întâmpla și mie ceva și nu putem lăsa actele în regulă după noi. Am început acum un an acest proces la Judecătoria Buftea, acum am ajuns la Tribunalul Buftea, nici nu știu ce să mai fac”, ne-a spus Constanța Coca Dinu, soția lui „Capone”. Ea spune că așa cva nu li s-ar fi întâmplat dacă rămâneau în Franța, dar nu regretă totși că se află în România în casa în care, speră ea, va veni să stea fiul lor care este acum ăn străinătate. 

O decizie a Curții Consituționale greșit înțeleasă

Un proces care ar fi trebuit să fie unul banal, a fost însă complicat de o decizie a CCR eronat înțeleasă. Rezultatul a fost că, în primă etapă, la Judecătoria Buftea, procesul a fost pierdut.

Avocata familiei Dinu a arătat, în întâmpinarea către Tribunalul Buftea, că „instanța de fond a refuzat cu bună știință administrarea unei probe impuse de lege: audierea bolnavului. Iar hotărârea încalcă dispozițiile art.5, alin 2 din Codul de procedură Civilă, potrivit căruia niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. Astfel, judecătorul nu se poate prevala de faptul că există un vid legislativ pentru a refuza pur și simplu judecarea cauzei”.

Prin decizia nr. 601/2020, din 16 iulie 2020, Curtea Constituțională a statuat că art. 164 din Codul Civil este neconstituțional, întrucît nu oferă suficiente garanții în vederea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități, orice măsură de protecție fiind necesar a fi proporționată cu gradul de capacitate, să fie adaptată la viața persoanei, să fie dispusă numai dacă alte măsuri nu pot oferi o protecție suficientă, să țină cont de voința persoanei, să se aplice pentru cea mai scurtă perioadă de timp și să fie revizuită periodic.

Decizia nu stabiliește însă că persoanele bolnave nu pot fi puse sub interdicție pe durată nedeterminată, nu elimină instituția punerii sub interdicție.

Ori boala Alzheimer este una ireversibilă, așa cum reiese din raportul de expertiză și din înscrisurile medicale aflate la dosar.

Bolnavi cu afecțiuni ireversibile, neprotejați

Potrivit actelor medicale, în 2016, Constantin Dinu era diagnosticat cu tulburare de invalidare neurocognitivă, în 2017 cu demență vasculară mixtă formă ușoară, pentru ca în anul 2019 să fie diagnosticat cu demență Alzheimer, cu tulburări de comportament, agresivitate verbală, dezorientare, mers doar cu bară de susținere, mimică și gestică reduse, contact vizual absent, necooperant, nu răspunde cînd i se vorbește, încetinire anomrală a ritmului vorbirii, ritm lent de desfășurare a proceselor psihice.

Din anul 2020, fostul sportiv nu mai recunoaște pe nimeni și nu mai vorbește, nu se mai poate deplasa.

Avocata familiei Dinu, Angelica Popa, a arătat că și în condițiile în care CCR a constatat neconstituționalitatea art. 164 din Codul Civil, există temei legal pentru punerea sub intredicție conform:

Art. 104 Interesul persoanei ocrotite

(1) Orice măsură de ocrotire a persoanei fizice se stabilește numai în interesul acesteia.

(2) La luarea unei măsuri de ocrotire trebuie să se țină seama de posibilitatea persoanei fizice de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile cu privire la persoana și bunurile sale.

Art.105 Persoanele ocrotite

Sunt supuși unor măsuri speciale de ocrotire minorii și cei care, deși capabili, din cauza bătrâneții, a bolii sau a altor motive prevăzute de lege nu pot să își administreze bunurile și nici să își apere interesele în condiții corespunzătoare.

Art.106 Măsurile de ocrotire

(2) Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdicție judecătorească sau prin instituirea curatelei, în condițiile prevăzute de prezentul cod.

Săptămâna viitoare, Constanța Dinu va merge la un nou termen al acestui proces, de data aceasta la Tribunalul Buftea, acolo unde speră că situația sa disperată va fi înțeleasă și i se va face dreptate.