„Instituțiile publice care au atribuții să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare și orice formă de violență asupra copilului sunt direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului. Acestea sunt instituții cu personalitate juridică, respectiv furnizori publici de servicii sociale, care funcționează în subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului București. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în calitatea sa de autoritate a administrației publice centrale, are ca principală atribuție coordonarea și îndrumarea metodologică a activității direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, nefiind furnizor de servicii sociale”, a mai spus ANPDCA, într-un răspuns la solicitarea Newsweek România.
Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului a mai precizat și că, potrivit Legii 272/2004, privind protecția drepturilor copilului, competența verificării îndeplinirii prevederilor legale referitoare la respectarea dreptului copilului la imagine și viață privată, respectiv a celor referitoare la obligațiilor ce revin părinților/reprezentanților legali revine „ofițerilor și agenților de poliție”.
ANPDCA nu a comentat acuzația de abuz adusă instituției de deputatul PNL Pavel Popescu, pentru faptul că a sesizat IGPR.
Și organizațiile din industria de comunicare și marketing le-au cerut politicienilor și instituțiilor statului să nu sprijine măsuri care să limiteze libertatea de exprimare.„Semnatarii acestui demers atrag atenția că orice precedent poate deveni periculos și poate limita libertatea de exprimare artistică, într-un domeniu care este reglementat de legislația în vigoare, aliniată la standarde europene, la care se adaugă mecanisme de auto-reglementare funcționale ale industriei”, au mai scris organizațiile în apelul adresat politicienilor.
Citește și: Apel al oamenilor din industria de comunicare, după audierea șefului Papaya Advertising
La începutul lunii octombrie, 15 parlamentari au cerut Autorității Naționale pentru Protecția Copilului (ANPDCA) să demareze o anchetă care să stabilească dacă fetele care apar în clipul „Copiii referendumului” au avut acordul părinților și dacă a existat vreo formă de abuz asupra lor. Sesizarea a fost semnată de 10 deputați PNL, un deputat și doi senatori PSD și un deputat ALDE. Șefa deputaților PNL, Raluca Turcan, a precizat că formațiunea se delimitează de acest demers, care aparține Grupului Ecumenic de Rugăciune. De asemenea, și deputatul liberal Pavel Popescu și-a retras sprijinul, spunând că nu a știut ce a semnat.
(Citiți AICI interpelarea adresată ANPDCA.)
Citește și: UPDATE Agenția cu un clip anti-referendum, reclamată de parlamentari la IGPR. Ce conține petiția
După ce interpelarea a fost depusă în Parlament, ANPDCA a declinat solicitarea către IGPR, Direcția de Investigații Criminale, la Serviciul Delegări Judiciare, după cum a explicat purtătorul de cuvânt al IGPR. Georgian Drăgan a precizat, pentru Newsweek România, că audierea nu înseamnă că există vreun dosar penal, ci doar că se cercetează ce au cerut petenții.
Administratorul agenției de publicitate Papaya, Robert Tiderle, a fost audiat marți, la IGPR, unde a precizat că agenția are acordul scris al părinților fetelor care au apărut în clipul „Copiii referendumului” și că va prezenta aceste documente săptămâna viitoare.
ANPDCA a făcut referire, în răspunsul transmis Newsweek România, la articolele din Legea 272/2004, care reglementează protecția drepturilor copilului, care precizează următoarele:
(Art.27) (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale.
(2) Este interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viață intimă, privată și familială.
(3) Participarea copilului în vârstă de până la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimțământul scris al acestuia și al părinților sau, după caz, al altui reprezentant legal.
(4) Copiii nu pot fi folosiți sau expuși de către părinți, reprezentanți legali, alte persoane responsabile de creșterea și îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituții publice sau private, în scopul de a obține avantaje personale/instituționale sau de a influența deciziile autorităților publice”.
(Art. 142) 1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: (…) j) ) nerespectarea prevederilor art. 27 alin. (2) - (4).
(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunii se fac de către ofițerii și agenții de poliție, în cazul contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. i), j), o) și p), (…)”.
