Cumătrul lui Kovesi a anchetat dubiosul furt al armelor de la Ciorogârla. Eșecurile lui Borcoman

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 03.08.2020 - 22:40
Procurorul Cătălin-Laurenţiu Borcoman

Procurorul Cătălin-Laurenţiu Borcoman, care va reprezenta România, în următorii șase ani, în Parchetul European (EPPO), a investigat celebrul furt al armelor de la Ciorogârla.

SHARE

Judecătorii au anulat majoritatea acuzațiilor aduse de Borcoman militarilor din dosar.

Cătălin-Laurențiu Borcoman a condus DIICOT Brașov în perioada 2012- 2018. Între anii 2009 și 2010 a fost adjunct al structurii centrale a DIICOT și a fost consilierul Laurei Codruța Kovesi Pe vremea când aceasta era Procuror General.

Potrivit G4Media, Laura Codruța Kovesi este nașa copilului lui Cătălin- Laurențiu Borcoman. Ea conduce în prezent Parchetul European (EPPO), instituție unde a fost nominalizat cumătrul său. Borcoman a fost propus procuror european de o comisie de la Ministerul Justiției, condusă de Cătălin Predoiu

Procurorul Borcoman a anchetat mai multe dosare celebre, precum fuga din România a lui Omar Hayssam, cel al spionilor Floricel Achim şi Marinov Zikolov, evaziunea fiscală de 3,4 milioane de lei, în care a fost vizat soțul Alinei Bica, fostă șefă DIICOT și a fost implicat în ancheta „Ayahuasca”, în care a fost arestat Gelu Oltean, fostul șef al serviciului secret al MAI.

Dosarul Ciorogârla

De departe cel cel mai interesant dosar instrumentat de procurorul Cătălin-Laurențiu Borcoman este controversatul furt al armelor de la Ciorogârla, petrecut la sfârșitul lunii ianuarie 2009. Este vorba de 
15 arme- 5 mitraliere AKM şi 10 pistoale.

O primă curiozitate a acestui caz: toate armele furate erau neoperative, adică nefuncționale. 

Urmare a rechizitoriului întocmit de procurorul Borcoman, Eugen Preda, liderul Clanului Sportivilor, a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Alături de el au mai fost condamnate alte nouă persoane, implicate în furtul de la depozitul de armament. 

Un eșec important al procurorului Cătălin-Laurențiu Borcoman în acest dosar este faptul că, în septembrie 2011, majoritatea acuzațiilor aduse militariilor anchetați pentru dispariţia armelor au fost demontate de Curtea Militară de Apel. Altfel spus, ancheta lui Borcoman în ceea ce-i privește a fost destul de „subțire”.

Militarii au fost trimiși în judecată sub acuzații grave, cum sunt cele de furt calificat, nerespectarea regimului armelor și muniților sau călcare de consemn. Primele două capete de acuzare, cele mai grave, au fost anulate de instanță. Cea mai mare pedeapsă pronunțată de judecători a fost de trei ani cu executare pentru călcare de consemn.

Faptul că procurorul Borcoman a eșuat în tentativa de pedepsire exemplară a militarilor implicați este o informație semnificativă dacă ținem cont că, și în baza acuzațiilor formulate, furtul armelor de la Ciorogârla s-a transformat rapid într-o răfuială între grupările de putere din MApN. Una dintre ele, formată din apropiați ai președintelui de atunci Traian Băsescu, a reușit să-și impună oamenii în mai multe posturi- cheie.

Ministrul Apărării din acea vreme, Mihai Stănișoară, dovedit ulterior doctorand plagiator al lui Gabriel Oprea, a destituit mai mulți comandanți militari. Cei mai importanți dintre ei au fost generalul Constantin Croitoru, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (SMFA) și generalul Ion Ungureanu, șeful Direcției Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM).

De ce a fost mazilit șeful Statului Major al Forțelor Aeriene

Gen. Constantin Croitoru este un militar de carieră, cu studii consistente în SUA. La acea vreme era un adept al achiziției de către Armata Română a unor avioane americane F-35, ce urmau a fi dezvoltate de partenerul strategic al României.

SUA era de acord ca România să fie printre țările cărora să li se încredințeze un astfel de avion de ultimă generație. Planul de înzestrare a Statului Major a Forțelor Aeriene (SMFA) fusese creionat de generalul Nicolae Dohotariu, un alt ofițer de rang înalt cu studii la NATO. Discuțiile cu partea americană s-au întins pe mai mulți ani, începând cu 2004.

În ianuarie 2006, gen. Croitoru a fost numit șef al DGIA, funcție pe care a ocupat-o până în martie 2007. În martie 2007, a devenit șef al SMFA. Un detaliu foarte interesant: în 2008, cu câteva luni înainte de furtul armelor de la Ciorogârla, gen. Croitoru a reluat planurile de înzestrare cu F-35.

Surse militare au declarat Newsweek România că decidenții din MApN apropiați de președintele Traian Băsescu nu au fost de acord. Cel mai important dintre aceștia, amiralul Gheorghe Marin, s-a opus achiziției de F-35.

Ulterior, stringenta procedură de achiziție a avionului multirol pentru Forțele Aeriene s-a finalizat, fără nicio opinie contrară, în favoarea a 12 avioane F-16 second-hand, cumpărate din Portugalia. 

Polonia, de pildă, a refuzat să cumpere avioane F-16 second-hand pe motiv că sunt scumpe și cu performanțe tehnice și militare slabe. 

Sursele Newsweek susțin că motivul real al demiterii gen. Constantin Croitoru după furtul armelor de la Ciorogârla a fost de fapt opoziția sa față de achiziția de avioane multirol F-16.

O zi ciudată

În ziua furtului armelor de la Ciorogârla, gen. Croitoru avea planificată o vizită la aerodromul militar Borcea-Fetesti, activitate la care s-a deplasat elicopterul. Aflat departe de unitatea de comandă de la SMFA, el s-a aflat în imposibilitatea de a da ordinele necesare gestionării crizei.

Depozitul de armament din care au fost sustrase armele aparținea serviciului secret al Armatei, DGIA. El se afla în incinta unității de rachete din Chitila. În timpul spargerii, conducerea unității militare din Chitila era la o petrecere.

O altă „ciudățenie” a cazului Ciorogârla: pentru că depozitul din care s-au furat armele aparținea serviciului secret al Armatei, gen. Ion Ungureanu, șeful Contrainformațiilor Militare, a plătit cu funcția. Împreună cu el au fost destituiți mai mulți ofițeri DCiSM, care trebuia să prevină incidentul. 

Subalternul gen. Ungureanu și comandantul ofițerilor DCiSM a fost iertat, deși era direct responsabil de protecția SMFA. Numele lui este Marian Hăpău, ajuns între timp general și șef al DGIA.

Nu doar că nu a fost sancționat, dar, după momentul Ciorogârla, cariera sa a cunoscut o evoluție ascendentă fulminantă. A fost numit în locul gen. Ion Ungureanu la șefia DCiSM. 

În 2010, Gabriel Oprea a preluat portofoliul de ministru al Apărării de la doctorandul său plagiator, Mihai Stănișoară, prilej cu care gen. Hăpău a fost numit șef plin al serviciului secret al Armatei, DGIA, și a devenit un veritabil servant al celui supranumit „generalul Izmană”.

Potrivit acuzațiilor publice ale col. Doru Paraschiv, făcute în cadrul audierilor din Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, actualul șef al serviciului secret al Armatei a fost printre fondatorii unui Comitet de inițiativă pentru realegerea lui Traian Băsescu în funcția de președinte al României. O altă „sufragerie a lui Oprea”, de data aceasta cu militari.

Col. Doru Paraschiv este fost ofițer de contrainformații mazilit de gen. Marian Hăpău pentru că a demascat faptul că acesta din urmă a folosit DGIA pentru servi scopurilor politice al UNPR, partidul lui Gabriel Oprea.

Este de notorietate că, în noaptea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2009, câștigate de Traian Băsescu, în sufrageria generalului Gabriel Oprea a avut loc celebra întâlnire de taină la care a participat și Laura Codruța Kovesi, cumătra procurorului propus la Parchetul European, care a anchetat furtul armelor de la Ciorogârla.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.