Cum a „măcelărit” România Delta Dunării înainte să apară pericolul Bîstroe. 1.753 km de canale noi

Acest lucru este relevat de un raport din 2008 realizat la cererea WWF de către compania olandeză de consultanţă DHV B.V. şi elaborat de echipe de experţi în navigaţie atât din partea Ucrainei, cât şi a României.

Raportul prezintă soluţiile alternative la Canalul Bâstroe pentru navigaţia în partea ucraineană a Deltei Dunării.

„Amenințări pentru Delta Dunării O amenințare reală o constituie modificările survenite în amonte (retenția nutrienților, creşterea poluării), cât şi în interiorul deltei. Una dintre cele mai semnificative modificări a fost extinderea rețelei de canale artificiale din interiorul deltei”, se precizează în raport.

Lungimea canalelor s-a dublat din 1910 până în 1990, însumând astăzi 3 400 km, dintre care 1.753 km sunt canale artificiale.

Documentul punctează că „zonele umede au fost transformate în terenuri agricole şi bazine piscicole” și „în consecință, s-a produs un declin semnificativ al pescăriilor din deltă, iar aluviunile bogate în nutrienți sunt dirijate direct spre Marea Neagră, prin canalele artificiale nou create, contribuind astfel la fenomenul de eutrofizare.”

„Canalele artificiale din deltă măsoară 1753 km. Noile canale create pentru transport, precum canalul Crişan - Caraorman şi Mila 35, au schimbat echilibrul ecologic al ecosistemelor deltaice.

Astfel de canale au schimbat circulația naturală a apelor, influențând dramatic procesele de eroziune şi sedimentare. În anii 1990, o pătrime din Delta Dunării (974 km2) a fost îndiguită, inclusiv 400 km2 în scopuri agricole.

Citește și: Un document secret arată că strategia lui Putin prevede și anexarea Belarus până în 2030

Pe toată lungimea lui, brațul Tulcea-Sulina (81 km.) a fost regularizat , fostele meandre şi brațe laterale fiind deconectate de la sistemul natural.

Lungimea brațului a fost redusă de la 85 la 62 km. Canalul navigabil lat de 80 de metri trebuie dragat în mod constant, pentru a asigura adâncimea de 7.3 m. Brațul sudic Sfântu Gheorghe (109 km) nu este navigabil, dar şi meandrele sale au fost tăiate în anii 1960 (s-au pierdut aproximativ 50 km în lungime).

Citește și: Joe Biden, mesaj pentru Moldova: „Doamnă Maia Sandu, suntem mândri să fim alături de dumneavoastră”

În zona de coastă Razim-Sinoe au fost îndiguite 23.500 hectare. Separarea cursului principal de zona inundabilă a avut ca efect pierderea unor habitate valoroase, ceea ce a afectat flora şi fauna din zona, în egală măsură.

Proiecte de reconstrucție ecologică. În Delta Dunării, mai mult de 100.000 ha (majoritatea zone inundabile) au fost îndiguite. În perioada dintre 1994 şi 2003, circa 15% din zona îndiguită a fost redată circuitului natural”, punctează raportul sus-menționat.