CSAT: România va putea doborî dronele Rusiei. Populația trebuie pregătită de război.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit la 30 aprilie având pe ordinea de zi proiecte pentru securitatea României, în domeniul apărării naționale, care au fost aprobate.
Proiectul major discutat în CSAT se referă la Creșterea capacității de apărare a României până în anul 2030.
CSAT: România va putea doborî dronele Rusiei. Populația trebuie pregătită de război
Creșterea bugetului pentru apărare va fi etapizat în anii următori, în așa fel încât România să fie, alături de partenerii europeni, un contributor la apărarea Europei și la creșterea siguranței României.
Din pachetul Legilor Apărării, despre care se tot discută șin 2022, fac parte patru legi foarte importante pentru România: Legea apărării naționale – pentru care CSAT a emis aviz miercuri, 30 aprilie; Legea pregătirii populației pentru apărare – se află la Guvern; Legea care permite Armatei să doboare dronele și alte arme care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării – adoptată, a trecut de CCR, urmează să fie promulgată și Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare – adoptată, a trecut de CCR, urmează să fie promulgată.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a avizat una dintre legile din pachetul legislativ al Apărării și anume Proiectul Legii apărării naționale, care stabilește, între altele, cum pot acționa trupe sau capabilități non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride.
În acest document se subliniază că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toti cetățenii țării”.
După ce a primit avizul CSAT, proiectul poate merge la Parlament pentru dezbatere și vot. Ilie Bolojan a promis că parlamentarii vor adopta legea în luna mai.
Alte două legi – cea care permite armatei să doboare dronele și alte arme care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării și cea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare – vor fi promulgate de președinte în luna mai, după ce au fost adoptate deja de Parlament și au trecut de Curtea Constituțională (CCR).
Kievul cere de peste un an ca România și alte țări vecine să doboare pe teritoriul ucrainean dronele Rusiei care le străbat spațiul aerian.
„Apărarea națională este obligatorie pentru toți cetățenii țării”
A patra lege din pachet, Legea pregătirii populației pentru apărare, se află la Guvern, iar Ilie Bolojan a promis că documentul va parcurge tot traseul legislativ până în iunie.
Legea apărării naționale stabilește între altele, cum pot acționa trupe sau capabilități non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride, precum și că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toți cetățenii țării”.
Citește și: Rușii testează reacția României, după ce o dronă kamikaze a ajuns în localitatea tulceană CA Rosetti
De asemenea, măsurile dispuse în caz de necesitate sunt obligatorii „pentru autoritățile și instituțiile publice și pentru toti operatorii economici, indiferent de forma de proprietate”, se arata în proiectul de lege publicat de MApN.
Proiectul de lege privind apărarea națională prevede că, pe timpul unor situații de criză sau excepționale, autoritățile și instituțiile publice pot institui măsuri graduale în mai multe domenii „dispuse în condițiile legii”: diplomatic, informațional, militar, ordine și siguranță publică, economic, financiar, de informatii și juridic.
Armata introduce un serviciu militar în termen, voluntar
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cerea într-un interviu acordat Europei Libere noi legi ale apărării, spunând că populația României ar trebui să fie pregătită pentru un eventual conflict militar.
Citește și: SUA nu mai finanțează aliații NATO. Sprijină doar câțiva din Europa de Est. Nu și România
„Populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest. Sunt mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare”, declara generalul Gheorghiţă Vlad în februarie 2024.
Armata Română intenţionează să introducă un serviciu militar în termen, voluntar, vizând segmentul de vârstă între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naționalitate, credințe religioase, tineri care să fie pregătiți după principiile de bază de ducere a războiului.
Foarte important, în contextul actual, este să se elaboreze un plan de pregătire a populației pentru cazul, nedorit, al izbucnirii unui război
