Toate instituțiile publice trebuie să aibă un departament care să răspundă celor care solicită informații publice și o categorie pe site-ul propriu cu date ce trebuie comunicate din oficiu, prevede un proiect de lege inițiat de Guvern, despre care Newsweek România a scris pe 28 august.
Proiectul de lege, aflat în consultare publică, prevede că în toate compartimentele specializate de informare și relații publice din instituțiile de stat trebuie să existe cel cel puțin o persoană cu studii în domeniul comunicării și relațiilor publice și o persoană cu studii juridice. Excepție fac cele din mediul rural.
Totuși, guvernul lasă la puterea fiecărei instituții să decidă nu doar procedurile proprii pentru facilitarea accesului la informațiile de interes public, ci și care informații pot fi făcute publice și care nu.
Citește și: DOCUMENT Guvernul vrea să modifice accesul la informații de interes public
Modificarea normelor Legii 544/2001 ar putea da mână liberă instituțiilor să refuze furnizarea de informații publice, pe motiv că nu le-ar avea în forma cerută de petent, a reacționat APADOR-CH.
Printre schimările care au stârnit îngrijorarea organizației de apărare a drepturilor omului se numără și ce conform căreia instituțiile publice nu vor mai fi obligate să furnizeze informațiile într-o formă statistică, sintetizată, ci numai în forma existentă în bazele de date ale instituției.
„Mai exact, la art. 13 din Norme, se introduce alineatul 2, cu următorul conţinut:
(2) Informaţiile de interes public se furnizează în forma în care sunt identificate și deținute de autoritatea sau instituția publică, cu respectarea legislației privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Este adevărat că au existat situaţii în care autorităţilor/instituţiilor publice li s-a cerut, prin invocarea Legii 544/2001, să creeze situaţii statistice deosebit de complexe şi împovărătoare. Dar, răspunsul la aceste solicitări abuzive nu este un abuz în sens contrar, care nu ar permite accesul la date statistice/de sinteză foarte simple, pentru simplul motiv că nu fac parte dintr-o evidenţă deţinută de autoritatea/instituţia publică.
Concret, prin modificarea dorită de Guvern, instituțiile publice vor putea să refuze furnizarea de informații dintre cele mai banale – de exemplu câte cereri de un anumit fel au primit într-un interval de timp – pe motiv că nu dețin informația respectivă în formatul solicitat de petent. Adică nu au o statistică exactă a cererilor de acel fel, ci doar cererile la grămadă.
Or acest refuz ar însemna de fapt o încălcare a articolului 2 din Legea 544/2001, care spune că instituțiile publice sunt obligate să furnizeze orice informație care rezultă din activitatea proprie sau care privește activitatea proprie”, a precizat APADOR-CH într-un comunicat de presă.
Organizația propune și o soluție, pentru a preîntâmpina posibilele cazuri de refuz, generate de o interpretare restrictivă a noii modificări.
„Articolului 13 din norme să fie modificat astfel încât după alin. (2) să fie introdus un nou alineat, (3), cu următorul conţinut:
(3) În cazul în care autoritatea sau instituţia publică nu deţine datele statistice solicitate sau în forma solicitată, va comunica solicitantului toate datele brute – fără caracter statistic – pe care le deţine în legătură cu obiectul cererii de informaţii”, a arătat APADOR-CH. .
Altfe spus, organizația propune introducerea unei dispoziții care să prevadă că dacă datele statistice/de sinteză solicitate nu se regăsesc în evidenţele deţinute de câtre autoritatea/instituţia publică respectivă, în locul acestor date statistice să fie comunicate datele brute (datele elementare, de bază, prin prelucrarea cărora se pot realiza situaţii statistice) referitoare la informaţiile solicitate prin cerere, urmând ca solicitantul să folosească aceste date brute pentru crearea de situaţii statistice propri
Clasarea cererilor de informație, calea spre răspunsuri inutile
„Două lucruri mi-au atras atenția în acest proiect de HG: (1) posibilitatea clasării solicitărilor de informații de interes public în caz că solicitantul revine cu o cerere care are același obiect și (2) faptul că informațiile vor fi furnizate în forma în care sunt identificate și deținute de autoritatea sau instituția publică”, a scris și senatoarea USR Florina Presadă.
Aceasta a explicat că prevederile pot, în practică, limita accesul cetățenilor la informații de interes public deoarece „se întâmplă de foarte multe ori ca autoritatea să îți răspundă în doi peri, să nu îți ofere de fapt informațiile solicitate, dar instituția a considerat că ți-a oferit un răspuns”.
Și atunci, e nevoie să revii, să ceri informațiile din nou. Conform noilor norme propuse, aceste solicitări ulterioare vor fi clasate, iar tu nici nu vei ști că solicitarea ta a fost clasată sau că va rămâne fără răspuns.
„De multe ori, solicitările de informații de interes public presupun prelucrarea statistică a informațiilor deținute de autoritatea publică.
Conform noii reglementări propuse, autoritatea va putea să refuze informațiile pe care le solicită un cetățean, pe motiv că nu le deține în forma solicitată. Sau le vom putea obține doar dacă avem grijă să le cerem în forma deținută de autoritatea publică”, a menționat Florina Presadă.
Senatoarea menționează că aceste două prevederi propuse vor duce la restrângerea exercitării unui drept fundamental, constituțional, și e ca și cum vom pierde o bună parte din progresul făcut în ultimii 20 de ani de luptă pentru transparență.
