Este vorba de o modificare adusă Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care a fost crescut gradul de dependență a ofițerilor de informații față de șefii lor numiți politic, favorizând politizarea acestor instituții.
În acest mod, Oprea și-a extins influența asupra serviciilor secrete și, implicit, puterea sa politică. Această modificare a produs efecte ireparabile în sistemul de securitate naţională.
Modificarea legislativă a fost inițiată, în 2011, de căte Gabriel Oprea, pe vremea când acesta era ministru al Apărării în Guvernul Boc, Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu două alineate.
Modificările au fost aduse articolului 85, unul dintre articolele care reglementează „trecerea în rezervă sau direct în retragere a cadrelor militare“.
La alin. 1 au fost introduse două litere noi care prevăd că trecerea în rezervă sau direct în retragere are loc: „m) în cazul neavizării în vederea acordării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condiţiile legii; n) după punerea la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informatii clasificate, atunci când nu se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de acces la informaţii clasificate înscrisă în fişa postului, la nivelul acordat după limitare“.
Cele două alineate s-au transformat rapid într-un instrument de presiune asupra ofițerilor de informații. Din acel moment, retragerea certificatului de acces la informații clasificate a devenit un instrument eficient al politicienilor de a scăpa de ofițerii de informații incomozi.
Asta în ciuda faptului că retragerea accesului se face în situații justificate, cu respectarea legilor în domeniu, însă dovedirea ilegalității este uneori dificilă de demonstrat.
Din acest motiv, oamenii din serviciile secrete stau cu sabia lui Damocles deasupra capului, fiind permanent la dispoziția șefilor. Mai ales că lucrurile acestea se petrec, din păcate, și cu complicitatea conducerii ORNISS.
Sesizată cu o excepție de neconstituționalitate a celor două aliniate, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să oblige Curtea de Apel București (CAB), instanța de fond, să trimită speţa la Curtea Constituțională pentru a stabili dacă prevederea este în acord cu Legea fundamentală.
Prevederile în cauză sunt considerate ”neclare și lipsite de previzibilitate”, ”permit îngrădirea dreptului la muncă” și ”instituie o inegalitate între drepturile celor trecuți în rezervă pentru motive imputabile și ale celor trecuți în rezervă din motive neimputabile”, încălcând astfel art. 1, 16 și 41 din Constituție.
