Cazul judecătoarei Crina Muntean. „Coincidențe” între Secția Specială, Inspecția Judiciară și PSD

DE Ramona Ursu | Actualizat: 10.12.2019 - 18:28
Judecătoarea Crina Muntean

Judecătoarea Crina Muntean, fosta șefă a Secției Penale din cadrul Tribunalului Bihor, a primit calitatea de suspect într-un dosar instrumentat de procuroarea Adina Florea, din cadrul Secției Speciale.

SHARE

Crina Muntean este cercetată într-un dosar în care sunt urmăriți penal foștii procurori ai DNA Oradea, Cristian Ardelean și Ciprian Man, acuzați de abuz în serviciu și șantaj. Muntean, unul dintre judecătorii care, în ultimii ani, s-a alăturat protestelor magistraților și a sancționat modificările nocive făcute de PSD-ALDE-UDMR în privința legilor jusutiției și a legislației penale, a intrat în atenția Inspecției Judiciare inclusiv pentru un interviu oferit, vara aceasta, revistei Newsweek România, în care vorbea despre „rețelele de interese din justiția locală”.  

După acuzațiile care îi sunt aduse de Secția Specială, de instigare la abuz în serviciu, judecătoarea Crina Muntean a vorbit, într-un nou interviu oferit Newsweek România, despre acest dosar, precum și despre cercetările Inspecției Judiciare făcute pe numele ei.

Conform Crinei Muntean, în prezent judecător în cadrul Secției Penale a Tribunalului Bihor, într-una dintre aceste cercetări, care a ajuns la judecata Secției pentru judecători din cadrul CSM, inspectorul judiciar care a formulat acuzațiile împotriva Crinei Muntean nu s-a prezentat în fața Consiliului, așa cum prevede lege, pentru a-și susține acțiunea.

„La ultimul termen, în urmă cu două săptămâni (mijlocul lunii noiembrie – n.r.), a intervenit un incident inedit. Inspectorul judiciar Roxana Petcu, soţie de fost prefect PSD de Ilfov şi Bucureşti, care a exercitat acţiunea disciplinară împotriva mea, refuză să se prezinte în faţa Secţiei.

Legea impune expres prezenţa inspectorului care a exercitat acţiunea”, arat Crina Muntean, în interviul oferit revistei noastre. Pe de altă parte, fosta șefă a Secției penale din cadrul Tribunalului Bihor mai vorbește și despre „mijloacele represive extrem de grave” prin care se încearcă intimidarea și pedepsirea magistraților incomozi.  

CITEȘTE ȘI: Judecătoarea Crina Muntean: „S-au reactivat reţele de interese în justiţia locală”

Newsweek România: Ați fost pusă sub învinuire de Secția Specială, într-un dosar deschis pe numele foștilor procurori ai DNA Oradea, Ciprian Man și Cristi Ardelean. Procuroarea Adina Florea, care instrumentează acest dosar, vă acuză de favorizarea făptuitorului, instigare la mărturie mincinoasă și instigare la abuz în serviciu. Cum vedeți aceste acuzații?  
Crina Muntean: Am fost citată în calitate de suspect la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Nu cunosc faptele concrete de care sunt acuzată. Numărul de dosar indică faptul că citarea mea s-a realizat în dosarul vizând înregistrările din sediul DNA Oradea. Acuzaţiile, oricare ar fi, sunt false. Poziţia mea profesională a fost dintotdeauna vizibil împotriva corupţiei judiciare. A fost o poziţie asumată în proceduri judiciare. Viziunea administrativă  în exercitarea funcţiilor pe care le-am deţinut a avut la bază şi acest principiu.

În opinia mea, acuzaţiile formulate au la bază, modul, incomod persoanelor neconformate legii, în care mi-am exercitat profesia şi funcţiile administrative. Consider că punerea mea sub învinuire reprezintă un act de vendetă. Am să-l dovedesc.    

Ce legături ați avut cu cei doi procurori ai DNA Oradea, cercetați în acest dosar?
Am avut calitatea de judecător în dosare semnificative, instrumentate de către cei doi procurori. În exercitarea funcţiilor administrative am instituit măsuri care au eliminat vulnerabilităţile din perioadele anterioare, vizând judecarea dosarelor penale. Aceste măsuri au contribuit la eficientizarea justiţiei penale locale, nu doar în ce priveşte dosarele DNA, ci şi dosarele celorlalte unităţi de parchet locale, bunăoară, DIICOT, unde de asemenea sunt dosare importante.

Evident, persoane influente, aflate în conflict cu legea penală, nu agreează o justiţie de acest tip. În felul acesta, am fost asociată cu tot ce a deranjat în justiţia locală, implicit cu activitatea profesională a celor doi procurori. Radiografia publică a anticorupţiei locale nu e completă.

Există elemente certe că lucrurile sunt substanţial diferite de prezentarea lor mediatică. Stagnarea luptei anticorupţie în ultimii doi ani a favorizat, însă, fenomenul de victimizare s persoanelor implicate în dosare penale, fiind evident că o justiţie anticorupţie nu poate funcţiona episodic.

În felul acesta nu doar s-a revigorat fenomenul infracţional, ci şansele de probare a elementelor infracţionale au fost substanţial diminuate. Nu contest, de principiu, existenţa unor erori judiciare, însă, azi pot să afirm, din perspectiva constatărilor directe şi a cunoştinţelor profesionale, că există situaţii în care achitările sau clasările  sunt o expresie certă a unui potenţial infracţional superior capacităţii organelor judiciare, de probare a acestuia.  

Ați fost audiată, până acum, de Secția Specială?
E prima oară când sunt citată la SIIJ. Până acum, nu am mai fost citată, nu am fost audiată în nicio calitate, în niciun dosar, de către Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.  

Care este situația cercetărilor disciplinare deschise pe numele dumneavoastră?
În prezent, acţiunea disciplinară promovată împotriva mea de Inspecţia Judiciară, în luna iulie a acestui an, vizând repartizarea lucrărilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, se află, în curs de judecată, în faţa Secţiei pentru Judecători a CSM. Judecata stagnează.

La ultimul termen, în urmă cu două săptămâni (mijlocul lunii noiembrie – n.r.), a intervenit un incident inedit, Inspectorul judiciar Roxana Petcu, soţie de fost prefect PSD de Ilfov şi Bucureşti, care a exercitat acţiunea disciplinară împotriva mea, refuză să se prezinte în faţa Secţiei. Legea impune expres prezenţa inspectorului care a exercitat acţiunea.

La unul din termenele anterioare a lipsit sub un alt motiv. Inspecţia a cerut amânarea. Ulterior  Inspectorul Şef a repartizat lucrarea unui alt inspector. Secţia verifică acum legalitatea acestor operaţiuni.

Celălalt inspector judiciar din această lucrare, respectiv inspectorul judiciar care iniţial a dat o soluţie de clasare, după promovarea acţiunii disciplinare, a plecat din Inspecţia Judiciară, aşa încât, în prezent nici acesta, aici, din motive obiective, nu se prezintă în faţa Secţiei. Al doilea dosar disciplinar este în legătură cu interviul acordat publicaţiei dumneavoastră, Newsweek România şi un drept la replică exercitat în presa locală. S-a început cercetarea disciplinară împotriva mea. Această procedură este confidenţială. Nu pot detalia la acest moment.  

Ați făcut o cerere de recuzare pe numele Evelinei Oprina, membru al Secției pentru judecători din cadrul CSM. Plânngerea dvs. vizează o cauză în care sunteți judecată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru o abatere disciplinară. Ce reproșați în această cerere?
Am invocat, în primul rând, relaţia de prietenie dintre doamna judecător Oprina Evelina şi inspectorul judiciar Petcu Roxana, mediatizată de altfel, dar şi interesul manifestat de doamna judecător, în şedinţele CSM, faţă de dispunerea unui control doar la Tribunalul Bihor, deşi era vizibil că avea cunoştinţă de existenţa unor situaţii similare la alte instanţe.
Am invocat interferenţa doamnei judecător, în anii precedenţi, cu judecători din instanţele locale, care au fost urmăriţi penal, în dosare în care am avut calitatea de martor, alături de alţi magistraţi, iar poziţia mea nu a fost favorabilă acestora.

Am invocat consensul doamnei judecător Oprina Evelina cu judecătorii menţionaţi, anterior cercetaţi penal şi aflaţi în vădită ostilitate faţă de zona justiţiei penale în care mă situez, şi ale căror puncte de vedere, ostile şi calomniatoare, au fost administrate în prezenta cauza, de inspectorul judiciar Petcu Roxana, prietena doamnei judecător Oprina Evelina, fără nicio legătură cu repartizarea aleatorie, însă vădit denigratoare.

Cererea de recuzare este amplă şi ilustrează multiple elemente, conjugate pentru a construi un mecanism premeditat şi eficient de hărţuire a magistraţilor din justiţia locală. Înţeleg să o prezint presei (documentul este publicat, în exclusivitate, de Newsweek România, la finalul acestui interviu – n.r.).  

Cum decurge acţiunea disciplinară în care vă judecă CSM?
Cum am arătat, aceasta stagnează. Am depus documente că sesizarea formulată împotriva mea a fost predată Inspecţiei Judiciare  în 28 decembrie 2019, însă a fost înregistrată de Inspecţie în 11 ianuarie 2019, alterându-se astfel termenul de verificări prealabile, care raportat la data aplicată olograf de  Inspecţie, părea a fi respectat. Practic, acţiunea disciplinară ar fi nulă.

Am demonstrat pe baza documentelor de la dosar că inspectorul Roxana Petcu a depus, împotriva mea, documente dintr-un alt dosar disciplinar, aflat pe rolul Direcţiei pentru Procurori a CSM, într-o fază confidenţială, divulgând, practic, conţinutul acestora, dosarul meu disciplinar intrând în faza publică înaintea respectivei lucrări. Înscrisurile nu aveau legătură cu abaterea disciplinară, dar erau vădit calomniatoare.

Este vorba despre o notă de relaţii dată de doamna Cioflan Adina, în prezent judecător la Curea de Apel Oradea, care îmi imputa, printre multe altele, că aş fi responsabilă de faptul că hotărârea de achitare pe care a pronunţat-o faţă de un fost vicepreşedintelui PSD Bihor, ulterior consilier la Secretariatul General al Guvernului, a fost desfiinţată şi s-a dispus condamnarea acestuia.

Evident, mi-a atras atenţia elementul comun: inspectorul judiciar Roxana Petcu, soţie de fost prefect PSD, administrează împotriva mea nota de relații a unui judecător care a achitat un vicepreşedinte PSD și care mă acuză că această hotărâre a fost desființată și ulterior ar fi fost condamnat din cauza mea.

Mi se impută, practic, demersuri administrative, însă  toate constatate în procese verbale. Nu rezultă cum a cunoscut inspectorul judiciar Petcu Roxana existenţa acestui înscris, aflat în alt dosar, dosar confidenţial, la altă direcţie. Nu am prezumat neapărat, că informaţia ar fi fost obţinută de inspectorul judiciar pe linie de partid, însă am invocat în faţa Secţiei de judecători a CSM, lipsa de imparţialitate a inspectorului Petcu Roxana şi derularea unei proceduri disciplinare cu încălcarea legii.

Inspectorul judiciar Petcu Roxana nu s-a prezentat la niciun termen pentru a susţine şi demonstra contrariul. Înţeleg atitudinea inspectorului judiciar într-o notă de evitare a Secţie pentru judecători a CSM.

Pe de altă parte, am în vedere soluţia inedită, la nivel naţional, a inspectorului judiciar Petcu Roxana, de a pretinde că, dintr-un colegiu de conducere, format din şapte magistraţi, am fost singurul judecător, de altfel trimis în judecată disciplinară, care aş fi cunoscut şi înţeles normele de repartizare aleatorie, fiind judecător în materie penală, în timp ce şase judecători, toţi în materii civile, ar fi decis, fără să înţeleagă şi să cunoască norma administrativă, pe care o aplicau.

Evident, printr-un astfel de argument, inspectorul judiciar Petcu Roxana ridică o problemă identică şi la nivelul Secţiei de Judecători, care mă judecă şi în a cărei compunere se află şi  judecători, cu practică judiciară exclusiv în materii civile. Însă, în faţa Secţiei pentru judecători, inspectorul judiciar Petcu Roxana lasă această dilemă în sarcina unui alt inspector, sustrăgându-se de la susţinerea acţiunii disciplinare.  

Credeți că este o legătură între cercetările disciplinare și acuzațiile care vi se aduc de către Secția Specială?
În primul rând remarc faptul că există o grabă din partea ambelor instituţii şi o concomitenţă. Sunt citată la SIIJ a doua zi după termenul de la CSM. Iar după un interval de cinci zile sunt citată de Inspecţie, la cercetarea disciplinară în al doilea dosar. Practic, în decurs de șapte zile, ar trebui să fiu prezentă două zile la Bucureşti, iar ulterior în Oradea, unde se desfăşoară procedura disciplinară.

E o configuraţie ce sugerează acţiuni concertate ale SIIJ şi ale Inspecţiei Judiciare. Am în vedere şi acuzaţiile grave pe care le aduc Inspecţiei Judiciare, inclusiv inspectorului judiciar Petcu Roxana, la care nu exclud o capacitate reală de influenţă, în raport de legăturile politice pe care în mod vizibil le are.

Am în vedere cererile de recuzare faţă de trei membrii CSM , în mod deosebit cererea de recuzare formulată la adresa doamnei judecător Oprina Evelina, unul dintre membrii CSM cu cea mai mare susţinere acordată Adinei Florea, procuror în cadrul SIIJ, care m-a făcut supect în dosarul penal.

Evident, am în vedere faptul că, în data de 29 noiembrie mi-a parvenit citaţia de la SIIJ, în condiţiile în care, termenul de la CSM, la care am formulat cereri de recuzare si am depus înscrisurile menţionate, respectiv s-a dispus verificarea situaţiei legate de nesusţinerea acţiunii de către inspectorul Petcu Roxana, a fost în data de 20 noiembrie 2019. Dosarul de la SIIJ este constituit la începutul anului, SIIJ a fost în Oradea pentru audieri în primăvara acestui an.                   

Percepţia personală este că s-a dorit cu orice preţ sancţionarea mea. Un posibil eşec al acţiunii disciplinare aflate pe rolul Secţiei de judecători, în contextul nulităţii pe care am invocat-o, poate constitui un motiv suficient de activare a SIIJ împotriva mea.

Am convingerea că nu sunt defel apreciate, aspectele pe care le relatez în presă, cu privire la demersurile Inspecţiei, maniera de lucru, calitatea inspectorilor implicaţi în aceste proceduri, fiind vorba şi de o perioadă în care Inspecţia Judiciară, pe de altă parte, se confruntă cu o sesizare disciplinară împotriva Inspectorului Şef, cât şi a inspectorului judiciar Petcu Roxana, sesizare făcută de CSM-Secţia pentru Judecători, fără nicio legătură cu lucrarea disciplinară care mă vizează, însă situată în aceiaşi zonă, de invocare a unor nereguli majore vizând Inspecţia.

E vorba şi de  două controale ale Inspecţiei la Tribunalul Bihor, în care acuzele care mi s-au adus nu sunt confirmate, sesizarea din oficiu a Inspecţiei împotriva mea, în unul din controale, intens mediatizată, fiind clasată ulterior, iar al doilea raport de control, în care am fost singurul judecător  al instanţei menţionat negativ,  nu a fost aprobat de CSM, fiind  restituit Inspecţiei.

Acţiunea disciplinară de pe rolul Secţie de Judecători din CSM, ar putea fi anulată. După interviul din Newsweek România (publicat în vara lui 2019 – n.r.),  trei judecători au formulat o cerere de apărare a reputaţiei profesionale, iar Raportul întocmit de Inspecţie a fost respins de Secţia de Judecători a CSM. Toate aceste eşecuri ale Inspecţiei Judiciare pot sugera că a fost necesară activarea unui  mecanism mai radical.  

CITEȘTE ȘI: Judecătoarea Crina Muntean: „Nu cunosc ca «epoca Stănoiu» să fi fost marcată de atâta ipocrizie“

Pare că purtați un război cu trei instituții-cheie din sistem – Inspecția Judiciară, CSM și Secția Specială. Considerați că sunteți vânată de aceste instituții? De ce ați fi?
Acest război nu este doar războiul meu. E un război care a marcat întregul sistem de justiţie. Durează de ceva vreme şi a început cu persoane importante de la vârful justiţiei. Activitatea anterioară a persoanelor vizate a demonstrat simplu legătura cu implicarea acestora în cauze importante de corupţie.

Divergenţa la care s-a ajuns, în final, în sistemul judiciar, de la poziţionarea faţă de Legile justiţiei până la aspecte de practică judiciară, i-a plasat pe magistraţi într-o poziţie de consens sau antiteză cu forţele dominante din justiţie şi, în felul acesta, într-o zonă de confort faţă de Inspecţia Judiciară şi SIIJ, sau într-o confruntare cu aceste instituţii.

Un exemplu elocvent îl reprezintă tratamentul diferit aplicat magistraţilor care au exprimat opinii publice. Sunt cazuri unde nici exprimarea nu a fost foarte elegantă, nici opinia argumentată sau foarte justă, iar reacţia Inspecţiei Judiciare a fost total absentă. Sunt cazuri de magistraţi sancţionaţi pentru că au exprimat opinii asupra aspectelor considerate extrem de problematice în sistemul de justiţie, uneori de o masă largă de magistraţi. Inspecţia a susţinut că aceştia au încălcat obligaţia de rezervă.

Cu toate acestea, când în mod public Inspecţia a fost dezavuată de asociaţii profesionale şi membri ai CSM, acesta printr-o scrisoare deschisă, a anunţat public că își abandonează obligaţia de rezervă. Practic, magistraţii sunt magistraţi care au voie să vorbească  şi magistraţi care nu au voie să vorbească. Și, evident, atunci când nu înţelegi să te conformezi, mijloacele represive pot fi extrem de agresive. Mă situez în partea de justiţie, asociată cu lupta anticorupţie, partea de  justiţie care a protestat în faţa instanţelor, insultată pentru acest fapt şi în prezent, de o parte a presei.

Am ales să vorbesc despre aspecte neconforme legii, din practica judiciară, nu doar în perioade anterioare, ci şi în prezent. Când Inspecţia Judiciară a ales să le ignore, am vorbit în presă. Nu m-a întrebat nimic SIIJ, deşi ar putea fi vorba de fapte de corupţie în mediul judiciar. Am ales să nu accept stigmatul aplicat justiţiei locale, ca fiind o justiţie a abuzurilor, şi să demonstrez veridicitatea unor proceduri judiciare în care am fost implicată. Am să prezint public respectivele date. Toate acestea m-au adus în situaţia de acum, nicidecum comiterea vreunei fapte penale sau disciplinare.      

CITEȘTE ȘI: „Poliție politică“ à la Inspecția Judiciară. Judecătoare cercetată pentru un interviu în Newsweek

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.