Conform declarațiilor oficiale, Bulgaria va susține doar o aderare „completă” la spațiul Schengen, nu doar pentru călătoriile aeriene, așa cum vrea Austria.

Bulgaria nu „mușcă mărul otrăvit” al Austriei cu privire la Schengen. Mesajul clar și pentru România

Bulgaria a transmis clar atât Austriei cât și României că nu va accepta condiții suplimentare, cum ar fi acceptarea de migranți suplimentari, pentru a deveni membru Schengen. În plus, ministrul bulgar insistă ca țara sa să intre în zona de liberă circulație cu frontierele sale terestre, pentru că exact acest lucru facilitează în primul rând zona de business. 

Stoianov a atras atenția Austriei încă odată de faptul că atât Bulgaria, cât și România îndeplinesc toate criteriile necesare pentru a adera la Schengen așa cum au făcut-o toate celelalte state membre, iar recenta misiune de evaluare desfășurată de experți din statele membre, inclusiv Austria și Olanda, a confirmat acest fapt.

„Nu vom accepta condiții suplimentare”

"Vom vedea unde va fi granița dintre condițiile acceptabile și inacceptabile pentru Schengen în zilele și săptămâna următoare. Nu vom accepta condiții suplimentare care nu corespund cu ceea ce se așteaptă de la alte țări", a declarat premierul Nikolay Denkov, potrivit mediapool.bg.

Ministrul Stoianov a argumentat că extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România va contribui la consolidarea zonei fără frontiere și va îmbunătăți funcționarea acesteia.

Citește și: Implicarea SUA, decisivă pentru „deblocarea” Austriei în problema Schengen. Aderarea, în două etape

El a subliniat contribuția semnificativă a Bulgariei la securitatea spațiului Schengen prin implementarea măsurilor stricte de control la frontieră și cooperarea eficientă în domeniul poliției.

În ceea ce privește blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen, Ministerul de Interne bulgar a subliniat eforturile constante ale țării sale pentru combaterea traficului ilegal de persoane și sprijinirea inițiativelor legislative recente ale Comisiei Europene privind întărirea rolului Europol și armonizarea sancțiunilor pentru traficul de persoane.

Citește și: Ce înseamnă pentru România intrarea în Schengen „pe calea aerului”? Ce beneficii vor avea cetățenii?

Reamintim că la Consiliul JAI din decembrie 2022, aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și Olanda, în ciuda sprijinului a 26 de state membre ale UE pentru această extindere, iar la Consiliul JAI din 4-6 decembrie 2023 doar s-a discutat despre extinderea Schengen, dar fără să existe un vot în acest sens.

SUA, „nuca dură” din spatele „vântului schimbării” de la Viena. Germania și Spania au „strâns cu ușa” Austria

În ultimele săptămâni, Austria și-a schimbat radical poziția și a anunțat că ar putea admite Bulgaria și România în Schengen în anumite condiții.

Publicația austriacă Der Standard remarcă faptul că schimbarea atitudinii Vienei în favoarea aderării României la Schengen ar fi fost influențată de partenerul strategic de la Washington. 

Der Standard argumentează că această schimbare de poziție ar fi în interesul companiilor austriece, care pierd bani semnificativi din cauza timpilor de așteptare la frontiere.

Citește și: Cum a fost convinsă Austria să ne deschidă ușa spre Schengen. Ce interese au fost decisive?

Publicația austriacă remarcă faptul că România este un aliat important pentru SUA în Europa de Est, iar schimbarea de atitudine a Vienei ar fi putut fi influențată și de discuțiile cu fostul ambasador american în Europa, Ronald Lauder, și diplomatul responsabil pentru Europa, James O'Brien.

Premierul Marcel Ciolacu a admis că în spatele „vântului schimbării” de la Viena a fost intervenția americanilor în primul rând, dar presiunile au fost completate și de Germania și Spania.

"Ei ne-au ajutat. Ne-a ajutat cancelarul Olaf Scholz, Germania, ne-a ajutat și premierul Spaniei, Pedro Sanchez. Și administrația Statelor Unite ne-a ajutat foarte mult, s-a implicat în acest demers și pentru această nedreptate care a afectat România", a comentat Ciolacu.

Gerhard Karner vrea un „Air Schengen” pentru România și Bulgaria

Ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, a declarat că Austria a prezentat Comisiei Europene condiții clare pentru aprobarea "Air Schengen".

Printre acestea se numără triplarea numărului de polițiști de frontieră, alocarea de fonduri pentru infrastructura de protecție la frontieră și modernizarea tehnică a frontierelor bulgaro-turce și româno-sârbe. 

Citește și: România așteaptă garanții că Austria ne acceptă în Schengen. Nicio țară nu a fost atât de umilită

De asemenea, s-a solicitat controale sporite la frontierele terestre și preluarea de solicitanți de azil, în special afgani și sirieni, de către România și Bulgaria. Austria consideră că este nevoie de progrese semnificative în protejarea frontierelor externe ale UE înainte de a aproba aderarea celor două țări la "Air Schengen".

Pretențiile „suplimentare” ale austriecilor au fost întâmpinate cu ostilitate și rezerve în Bulgaria, dar „trecute cu vederea” rapid la București. România, prin vocea lui Predoiu a explicat că solicitarea vienei cu privire la „preluarea solicitanților de azil din Austria” se referă la respectarea procedurilor actuale.

"În realitate, este vorba de a proceda la repatrierea acelor migranți ilegali care au intrat prin România, au fost înregistrați în România, în sistemul EURODAC sau în Sistemul de Informații Schengen (SIS) și apoi au migrat ilegal în Austria. Conform actualelor reguli Dublin, odată ce sunt prinși în Austria și se constată că se află în stare de migrație ilegală, în conformitate cu normele în vigoare, aceștia sunt trimiși înapoi în țara din care au venit, adică în România. Nu este vorba de o altă procedură", a explicat ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu.

Premierul român a subliniat că întărirea granițelor țării este un proces care trebuie să continue.

"Da, trebuie să ne întărim granițele. Avem un program european convenit cu președintele Comisiei Europene de 1,2 miliarde de euro pentru întărirea granițelor cu Ucraina. Acesta este cel mai mare proiect finanțat de Uniunea Europeană. Consolidarea frontierei cu Republica Moldova. Avem cea mai lungă frontieră cu o țară în conflict din Europa. Trebuie să acceptăm aceste lucruri", a declarat Ciolacu.

Cum ar putea „bloca” Bulgaria aderearea României la Schengen

La sfârșitul săptămânii, este așteptat un vot în parlamentul de la Haga. Olanda blochează acum doar Bulgaria, iar schimbarea poziției sale este esențială pentru ca Sofia și Bucureștiul să continue parcursul pentru aderare la spațiul de liberă circulație Schengen. 

De asemenea, dacă Bulgaria refuză „oferta” Austriei atunci nici România nu va putea adera la Schengen, întrucât ambele țări sunt luate „la pachet” în acest demers.

România se așteaptă să intre pe deplin în Schengen anul viitor

Țara noastră se așteaptă ca în urma negocierilor de anul acesta să fie stabilit un calendar precis pentru aderarea la Schengen în două etape - cu aeroporturi din martie 2024 și, respectiv, frontiere terestre la sfârșitul anului 2024, în timpul președinției ungare a Consiliului UE, a declarat premierul Marcel Ciolacu.