Conturile românilor sunt în pericol. Escrocii și-au cizelat strategiile și discursurile pentru a părea cât mai reale. Este vorba despre o escrocherie veche despre care Newsweek a scris. Însă acum a fost ”actualizată”.
Oamenii sunt sunați de presupuși polițiști care le spun că persoane necunoscute au încercat să ia credite pe numele lor.
Ca să fie mai credibili escrocii trimit și o legitimație falsă.
Mai mulți oameni au fost sunați de ”subinspectorul Andrei Răducanu de la Secția 6”.
Banii românilor, în pericol! ”Mi-a trimis o legitimație de polițist. BNR întreba cât am în cont”
Tot mai multe persoane se plâng că sunt sunate de diverse persoane care spun că sunt de la Poliție și fac investigații în legătură cu o fraudă bancară și după ce le cer diverse date, îi plasează unor ”agenți ai BNR”. Aceștia le cer alte date, inclusiv informații despre conturile bancare.
Cei care au fost sunați spun că absolut toți au un accent moldovenesc și spun numele unor instituții inexistente. De asemenea, cei care spun că sunt de la Poliție se numesc Andrei Răducanu. Și pentru a fi credibili trimit o poză cu o legitimație falsă.
Banii românilor, în pericol! ”Mi-a trimis o legitimație de polițist. BNR întreba cât am în cont” - Foto: Reedit
”Am fost sunt de un agent, cu accent basarabean (legitimația mi-a trimis-o pe un mail pe care îl țin eu pentru junk), cum că cineva ar fi vrut să deschidă un cont și să ia împrumut în numele meu.
Mi-a confirmat numele întreg și adresa dar i-am dat data nașterii greșit și nu a zis nimic. Au un script lung și foarte bine făcut și concluzia ar fi fost să mă prezint la cea mai apropiată staie secție de poliție mâine la 9.
Apoi m-a pasat ”agentului de la Banca Națională” care ar fi vrut să știe câți bani am în cont ca să știe gravitatea cazului și să downloadez o aplicație că să putem ține legătura, moment în care le-am zis să nu mai fie scammeri și să nu mă mai contacteze. Și aici un script foarte bine făcut.
”Polițistul” a fost fară greșeală, script foarte bun și foarte convingător. La cel de la bancă erau praf…aplicația, câți bani am în cont ca să știe cât de gravă situația (dacă ești BNR, nu știi câți bani am?) și insistența să nu vorbesc cu nimeni și că BNR nu se vede cu nimeni în persoană, ei îmi fac un serviciu că mă vor rambursa pt că m-a impersonat ăla”, a explicat un utilizator Reedit.
Citește și: Escrocheria cu creditul a fost reiventată: ”Am fost sunată de la bancă, Poliție și BNR”. Ce au cerut
Mesajul său a avut multe reacții și mulți au spus că au fost sunați de persoane necunoscute care susțineau că sunt de la diverse instituții.
”A sunat și la mine azi o moldoveancă, când a zis Departamentul de Poliție al României am închis, m-a mai sunat de câteva ori și până la urma am răspuns, m-a întrebat de ce am dat refuz, și i-am zis că pentru că nu există Departamentul de Poliție al României și a închis ea... ”, a spus altul.
Aceste tipuri de escrocherii sunt tot mai frecvente. Mulți oameni se sperie când aud de Poliție sau de la BNR.
Unii anunță autoritățile.
Escrocherii în numele BNR
”Cetățenii au contactat BNR pentru a sesiza recepţionarea unor apeluri telefonice de la numerele de contact indicate pe website-ul instituției, în contextul cărora au fost invocate diverse pretexte fictive (pretinse împrumuturi
solicitate/aprobate/acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști, activitate frauduloasă pe conturile sau în numele acestora etc.), pentru a le solicita furnizarea unor date/documente cu caracter personal, efectuarea unor
transferuri de bani ori pentru a accepta instalarea unor aplicații (maliţioase) pe dispozitivele personale.
În unele cazuri, cetăţenii au fost contactaţi atât telefonic, cât şi prin e-mail (de la adrese de poştă electronică ce nu aparţin BNR) de pretinşi salariați sau reprezentanți ai BNR, documentele utilizate având înscrise, în mod fraudulos, elementele de identitate vizuală ale băncii (monograma, logo-ul/sigla ori alte simboluri distinctive ale instituției)”, transmite BNR pe site-ul său.
Unii escroci au cerut victimelor date cu privire la sumele de bani din conturi - Foto: freepik (rol ilustrativ)
Totodată, BNR atrage atenția publicului că, în mediul online, pe rețele și platforme sociale, circulă manipulări video-audio deepfake (conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, înregistrări video sau audio trucate care, însă, arată și sună ca și cum ar fi reale) cu guvernatorul BNR promovând o pretinsă platformă de investiții, care în realitate nu există, motiv pentru care nici câştigul promis nu se materializează.
Citește și: O nouă escrocherie prin telefon. ”M-au sunat insistent după ce mi-am schimbat device-ul” Ce a urmat?
”Dacă vizionați în mediul online video-uri în care oficiali ai BNR fac recomandări de investiții, ori prezintă așa-zise oportunități de obținere a unor câștiguri materiale facile sau transmit mesaje necaracteristice celor comunicate public de-a lungul timpului, vă recomandăm să nu dați curs unor astfel de invitații sau recomandări (Găsiți aici mai multe detalii despre manipularea de tip deepfake cu guvernatorul BNR).
În alte cazuri, infractorii utilizează în mod fraudulos numerele de telefon/fax ale BNR (atac de tip spoofing). Astfel, dacă vă contactează cineva care susţine că lucrează la/ori reprezintă BNR și vă solicită date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile oferite), nu divulgaţi niciun fel de informații cu caracter personal sau financiar.
În cazul în care primiți un apel nesolicitat de la un număr care pare să provină de la BNR (ex.: 021 313 04 10, 021 315 27 50, 021 312 38 31), nu dezvăluiți niciun fel de informații cu caracter personal sau financiar şi nici nu permiteţi instalarea unor aplicații pe dispozitivele personale. (Găsiți aici mai multe detalii despre atacurile de tip spoofing în care este folosit numele BNR)”, mai arată instituția.
BNR nu deschdie conturi bancare pentru persoane fizice
BNR precizează că nu vă va solicita niciodată, prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informații confidențiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani.
De asemeena, reprezentanții BNR nu vă vor contacta niciodată cu privire la veniturile personale, credite solicitate/aprobate/acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști, activitate frauduloasă în numele dvs. sau alte aspecte de natură financiară, şi nu prezintă populaţiei oportunități de investiții sau de obținere a unor câștiguri rapide, facile şi consistente.
Citește și: Cum poți ”bloca” o escrocherie prin telefon? Cuvintele pe care trebuie să le spui când răspunzi
”Este, aşadar, important să verificaţi legitimitatea cerinţelor formulate de persoane care, invocând diverse pretexte (de cele mai multe ori, fictive), vă solicită informații confidențiale despre carduri sau conturi bancare, efectuarea unor transferuri de bani ori instalarea pe dispozitivele personale a unor aplicații (care, ulterior, se pot dovedi malițioase) şi să nu dați curs recomandărilor de investiții formulate de persoane care îşi arogă calitatea de salariați sau reprezentanți ai BNR.
Atragem atenția că BNR nu este o bancă comercială, iar, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuțiile reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României. Prin urmare, BNR nu deschide conturi bancare pentru persoane fizice, nu emite instrumente de plată (carduri) și nu acordă credite acestora, după cum nici nu face recomandări și propuneri de investiții.
Precizăm că BNR a sesizat organele judiciare abilitate, inclusiv rețelele și platformele sociale în legătură cu utilizarea frauduloasă a identității reprezentanților săi, inclusiv a numerelor de telefon/fax și a elementelor de identitate vizuală (denumire, logo, sigla)”, mai arată BNR.
Escrocii sună victimele și le spun că sunt de la Poliție și de la BNR - Foto: freepik (rol ilustrativ)
Care sunt cele mai frecvente tipuri de fraudă în numele BNR?
Conform BNR, cele mai frecvente tipuri de escrocherii, infractorii recurg la:
-utilizarea frauduloasă a imaginii și a vocii guvernatorului BNR, pentru a crea un conținut falsificat, prin care cetăţenii sunt îndemnaţi să participe la o falsă schemă de investiţii cu promisiunea obţinerii unui câştig rapid, facil şi consistent;
Citește mai multe despre acest subiect aici: Escrocii cibernetici, înșelați de o bunică. Cum le face zile fripte? Unii cedează nervos
-utilizarea fără drept a denumirii și a logoului BNR;
-trimiterea pe e-mail a unor documente pretins a fi expediate de BNR;
-solicitarea de date cu caracter personal prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant de persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR;
-apelarea persoanelor de la numere de telefon care par să provină de la BNR (021 313 04 10, 021 315 27 50, 021 312 38 31), cu invocarea unor pretexte fictive (pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști, activitate frauduloasă pe conturile sau în numele dvs. etc.), fără vreo interacțiune prealabilă, ocazie cu care se formulează solicitări nelegitime.
Dacă primiţi/vizualizaţi vreuna dintre solicitările sau recomandările expuse mai sus, subliniem că este vorba despre o tentativă de fraudă (escrocherie) şi vă rugăm să nu le daţi curs, respectiv să nu vă lăsați impresionați de conținutul unor astfel de mesaje, acționând cu maximă prudență, pentru a nu deveni victime și a nu ajunge în situația de a fi păgubiți.
Cum puteți recunoaște un sistem de fraudă care implică reprezentanții, denumirea și/sau logoul BNR?
Mesajele de la infractori par să provină de la BNR, dar conțin întotdeauna erori.
BNR face câteva recomandări care vă vor ajuta să recunoașteți o escrocherie:
-verificați sursa postărilor și a înregistrărilor audio și video și calitatea acestora (de exemplu, în cazul video-urilor deepfake, corelația sunet-imagine este precară);
-subiectul abordat nu are legătură cu activitatea BNR (de exemplu, nu dați curs recomandărilor de investiții făcute de reprezentanți ai BNR, întrucât BNR nu a făcut niciodată şi nu face recomandări și propuneri de investiții);
-verificați expeditorul e-mailului, nu luaţi în considerare e-mail-uri din alt domeniu sau redirecționate;
-verificați dacă textul nu conține formulări neobișnuite, greșeli de ortografie sau erori de tastare;
-verificați link-urile din e-mail fără a face click pe ele;
-în general, tratați cu suspiciune apelurile telefonice și e-mailurile nesolicitate prin care vi se cere să luați măsuri imediate (de exemplu, să transferați urgent bani) sau al căror conținut pare prea tentant/avantajos pentru a fi adevărat;
-verificați numărul de telefon de la care este efectuat apelul nesolicitat: dacă pare să provină de la BNR, poate fi vorba despre spoofing;
-nu divulgaţi niciun fel de informații cu caracter personal sau financiar dacă vă contactează cineva care pretinde că lucrează la BNR și vă solicită date/documente cu caracter personal, sub diverse pretexte.
Foto: Freepik (rol ilustrativ)
Citește și: Escrocherie în numele ANAF și DIICOT. Rămâi fără bani în conturi. Cum funcționează frauda?
Ce puteți face pentru a vă proteja?
Nu divulgați niciodată informații precum numărul contului dumneavoastră bancar, detalii de pe actul dumneavoastră de identitate sau orice alte informații cu caracter personal și nu transferați niciodată bani fără a ști cine îi va primi. Nu luați decizii de investiții fără a verifica și a fi siguri de sursa/legitimitatea recomandărilor.
BNR nu este responsabilă pentru utilizarea frauduloasă a denumirii, logoului, adresei și/sau a numerelor sale de telefon în cadrul unor escrocherii care vizează fraudarea cetăţenilor.
Vă sfătuim să evaluați cu maximă prudenţă legitimitatea entităților cu care colaborați pentru efectuarea unor investiții financiare și să raportați tentativele de fraudă organelor judiciare abilitate.
Ori de câte ori aveţi suspiciuni în legătură cu apelurile /recomandările de investiţii primite, puteți să contactaţi BNR în vederea verificării, înainte de a da curs solicitărilor ce vă sunt adresate în astfel de contexte.
