Cele mai mari sume au fost declarate de Deutsche Bank - 1.300 de miliarde de dolari - şi JPMorgan Chase - 514 miliarde de dolari, potrivit unei analize publicate de International Consortium of Investigative Journalists, transmite Bloomberg.
Raportul, bazat pe documente obţinute de BuzzFeed News şi transmise consorţiului, afirmă că în unele cazuri băncile au păstrat fondurile ilicite după ce au fost avertizate de oficiali americani.
Valul de amenzi semnificative aplicate marilor bănci în ultimul deceniu a determinat o explozie a numărului de tranzacţii pe care băncile le-au raportat guvernului SUA ca fiind suspecte, dar nu este clar dacă acestea au schimbat ceva.
Băncile au transferat bani pentru persoane sau entităţi pe care nu le-au putut identifica şi, în multe cazuri, nu au reuşit să depună rapoartele de activităţi suspecte decât după ani de zile, potrivit anchetei.
”Trebuie să facă o treabă mai bună pentru închiderea acestor conturi, odată ce constată că există motive repetate pentru raportarea activităţilor suspecte”, a declarat telefonic Tom Cardamone, director general al Global Financial Integrity, o organizaţie din Washington care urmăreşte fluxurile ilegale de bani din întreaga lume, informează news.ro.
Documentele dezvăluite duminică scot la iveală un sistem defect, în care băncile se plâng că unele rapoarte nu atrag nicio reacţie din partea autorităţilor, în timp ce criticii spun că instituţiile de credit doar bifează nişte căsuţe, fără a lua măsuri semnificative pentru a opri infracţiunile financiare.
Totul riscă să provoace o nouă imagine negativă pentru băncile internaţionale majore, care au plătit un total de 20 de miliarde de dolari din 2012 până în 2015 pentru că au avut controale laxe împotriva spălării banilor, au ajutat clienţii să se sustragă impozitelor sau să încalce sancţiunile SUA.
Documentele obţinute de ICIJ au identificat tranzacţii de peste 2.000 de miliarde de dolari în perioada 1999-2017 care au fost semnalate de către directorii pentru conformitate internă ai instituţiilor financiare ca fiind posibile spălări de bani sau alte activităţi infracţionale, se arată în raport.
Ancheta s-a bazat pe peste 2.100 de ”rapoarte de activitate suspectă” depuse de bănci la Reţeaua de combatere a criminalităţii financiare a Departamentului Trezoreriei SUA.
Raportul, denumit Fişierele FinCEN, este rezultatul unei anchete efectuate de peste 100 de organizaţii de ştiri din 88 de ţări, a scris Buzzfeed. Bloomberg News nu a făcut parte din consorţiu şi nu a văzut documentele divulgate.
Amenzile mari plătite de HSBC Holdings şi Standard Chartered în 2012 au contribuit la creşterea numărului de rapoarte de activitate suspectă, de la aproximativ 60.000 în acel an la peste 2 milioane pe an în ultimii ani. Cu toate acestea, agenţiile de aplicare a legii investighează doar 4% dintre aceste alerte, potrivit unui sondaj al Institutului de politici bancare. Iar doar 1% din banii iliciti din sistemul financiar sunt confiscaţi, estimează Naţiunile Unite.
”Raportările SAR (rapoarte de activităţi suspecte) nu sunt un card pentru a scăpa de închisoare. Multe bănci s-au confruntat cu acţiuni majore din partea autorităţilor după ce au depus multe SAR-uri dar nu au reuşit să ia măsurile corespunzătoare împotriva clienţilor lor. SAR-urile nu vă acoperă în mod necesar spatele”, a declarat Dan Stipano, partener la firma de avocatură Buckley şi fost consilier şef adjunct al OCC.
În timp ce autorităţile de reglementare solicită băncilor să depună rapoarte de activitate suspectă în decurs de 30 până la 60 de zile, multe firme au raportat tranzacţiile suspecte în medie după luni sau chiar ani de zile, se arată în raport.
Bank Policy Institute a arătat că băncilor le este interzis legal să vorbească despre SAR. Pe baza situaţiilor anterioare, unele cazuri sunt probabil legate de cererile forţelor de ordine de a menţine un aşa-numit cont suspect deschis, astfel încât autorităţile să poată urmări unde se duc banii înainte de a efectua o arestare sau o condamnare.
Băncile au angajat mii de persoane pentru a consolida echipele de combatere a spălării banilor şi a criminalităţii financiare, iar unele s-au retras din anumite ţări şi au renunţat la legăturile bancare cu sute de bănci mai mici. Dar directorii recunosc că nu vor putea elimina toate activităţile ilicite.
”Este natura operaţiunilor bancare: ele transferă bani. Aşadar, în pofida tuturor eforturilor de a contracara acest lucru, vor exista întotdeauna nişte bani criminali care se deplasează prin sistemul bancar. Este o porţiune foarte mică din miliardele de dolari pe care le gestionează în fiecare zi
”, a spus Jim Richards, fost director pentru combaterea spălării banilor la Wells Fargo şi Bank of America, care acum conduce propria firmă de consultanţă RegTech Consulting.
Un exemplu evidenţiat în raport: JPMorgan a transferat mai mult de 1 miliard de dolari pentru finanţistul fugar din spatele scandalului 1MDB din Malaezia, pe baza înregistrărilor. Banca a procesat, de asemenea, plăţile pentru Paul Manafort, fostul manager de campanie al preşedintelui Donald Trump, după ce acesta a demisionat din campanie pe fondul acuzaţiilor de spălare de bani şi corupţie din munca sa cu un partid politic prorus din Ucraina, potrivit anchetei.
JPMorgan a declarat ICIJ că nu are dreptul legal să discute despre clienţi sau tranzacţii. Banca a subliniat că a preluat un ”rol de conducere” în desfăşurarea ”investigaţiilor bazate pe informaţii”.
