Apele Române au măsurat deja debitele pe brațele Chilia și Bîstroe, și nu au găsit „modificări semnificative”. „Nu au fost înregistrate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 și cele din 2023”, iar „repartiția debitelor pe Brațul Chilia (aval Periprava) și brațele secundare Oceakov și Bîstroe poate fi încadrată ca o situație normală”, este concluzia documentelor consultate.
„În perioada 21- 22 februarie 2023, Institutul Național de Hidrologie și Gospodările a Apelor (INGHA), împreună cu Stația Hidrologică Tulcea (ABA Dobrogea Litoral) au efectuat măsurători batimetrice pe sectorul cuprins între stația hidrometrică Chilia Veche (km 43, brațul Chilia) și brațul Stambulul Vechi (km 3)”, precizează documentele intrate în posesia Newsweek România.
Sectorul analizat cuprinde bifurcațiile brațului Chilia, cu brațele Babina și Cernovca, care fac legătura cu interiorul Deltei Dunării, cât și cu brațele Deltei secundare Chilia, respectiv brațele Oceakov, Bîstroe și Vostocinoe de pe teritoriul Ucrainei.
Apele Române au măsurat deja debitele pe Chilia și Bîstroe: „Nu sunt modificări semnificative”
Obiectul principal al campaniei de măsurători a vizat determinarea debitului lichid pentru analiza repartițiilor pe brațe și obținerea profilului transversal al albiei Dunării, în 14 secțiuni de măsurători.
Măsurătorile topobatimetrice s-au realizat cu o ambarcațiune din dotarea Stației Hidrologice Tulcea și cu echipament ADCP (ACustic Doppler Current Profile), care oferă o imagine detaliată a fundului albiei.
Măsurătorile sunt comparate cu cele din 2017, iar concluzia este că nu sunt modificări semnificative suvernite în ultimii 6 ani, iar repartiția debitelor este una normală.
„Aval de braţul Bîstroe (..) predomină fenomenul de aluvionare. Adâncimile s-au redus comparative cu anul 2017 cu aproximativ 1,0 - 1,3 m. (..) În concluzie, nu au fost identificate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 si cele din 2023, mai ales în zona talvegului (la adâncimi maxime) . Fenomenele de depunere şi eroziune s-au produs în general în zonele line,cu pante mici ale albiei (în profil transversal), acestea încadrându-se, în general, într-un ecart de 0,5 -1,5 m cu o predominare evidentă a fenomenelor de aluvionare”, precizează documentele.
În concluzie „nu au fost modificate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 și cele din 2023”, iar „repartiția debitelor pe Brațul Chilia (aval Periprava) și brațele secundare Oceakov și Bîstroe poate fi încadrată ca o situație normală.”
Noi măsurători pe canalul Bîstroe vor fi făcute pe 15 martie, termenul fiind avansat de Ministerul Transporturilor din România, urmând ca procedura – măsurarea și analizarea datelor – să fie finalizată în câteva săptămâni.
Experții Comisiei Europene vin luni să verifice situația în scandalul Canalului Bîstroe. La ora 10 se vor întâlni cu secretari de stat de la Guvern şi vor media videoconferinţa de la Ministerul Transporturilor cu omologii ucraineni.
Măsurătorile oficiale au fost stabilite pentru data de 15 martie şi vor dura aproape 10 zile.
Citește și: VIDEO Protestele din Moldova, alimentate din miliardul de dolari furat de Ilan Șor din bănci
După interpretarea datelor obţinute acolo, va avea loc o discuţie finală între partea română şi cea ucraineană. Măsurătorile vor fi făcute de specialişti români, alături de cei ucraineni, dar şi de experţi independenţi.
Măsurătorile pe canalul Bâstroe, care vor începe pe 15 martie, vor fi făcute de specialiști români, alături de cei ucraineni, dar și de experți independenți.
Acuzațiile autorităților române
Atitudinea autorităților române a fost ofensivă la adresa părții ucrainene în problema Canalului Bîstroe, deși aceste acuzații au fost lansate fără a avea certitudinea că țara vecină draghează la adâncimi nepermise.
Pe 9 februarie 2023, ministrul Transporturilor s-a întâlnit cu reprezentanţi de la Mediu şi Externe, în contextul în care Garda de Coastă a semnalat lucrări care ar fi putut fi de dragare (adâncire sau/și lărgire) în zona în care brațul Chilia se desprinde în Canalul Bîstroe.
Ulterior, pe 10 februarie, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a făcut o declarație publică pe acest subiect. „Pe Bîstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor.
Este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucrări", a declarat Sorin Grindeanu.
Pe 23 februarie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţa că trei nave ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bîstroe şi că navele sunt dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile.
Este ziua în care INGHA, subordonată Ministerului Mediului, termina măsurarea debitelor pe brațul Chilia și canalele adiacente, fără a găsi probleme de vreun fel. Problema este că Mediul nu a comunicat cu Transporturile, iar Sorin Grindeanu a acuzat Ucraina de malversațiuni, deși realitatea îl contrazicea flagrant.
Mai mult, ulterior, reprezentantul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), Romeo Soare, recunoștea, în discuțiile tehnice cu ucrainenii pe tema Bîstroe, că Ministerul Transporturilor din România a cerut instituției omoloage de la Kiev ca măsurătorile să înceapă abia pe 15 martie.
Citește și: VIDEO Ambulanțe destinate Ucrainei au fost incendiate în Polonia. Autorul, reținut
„Când ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu spunea în declarații publice că Ucraina nu ne dă voie să măsurăm adâncimea Canalului Bîstroe, a omis să spună că ministerul lui a cerut măsurători cu data de 15 martie”, au declarat pentru Newsweek România surse din Ministerul Transporturilor.
Potrivit specialiștilor, măsurătorile vor dura 10 zile, iar interpretarea, între 10-15 zile.
Un comunicat a pus paie pe foc
Problematic a fost un comunicat emis pe 16 februarie 2023 chiar de către ministrul Dezvoltării Comunitare, Teritoriilor și Infrastructurii din Ucraina, Alexander Kubrakov, care a inflamat relațiile bilaterale pe subiectul Bîstroe.
„Conform ordinului din 16 februarie, emis de Portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul 0 al gurii Bîstroe a Dunării până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului Chilia - 7 metri. La începutul invaziei la scară largă, pescajul maxim era de numai 3,9 metri”, se arată în comunicat.
Oficialul ucrainean a mai aratat că se continuă lucrările de dragare în partea ucraineană a Dunării.
„Clusterul portuar al Dunării și-a dezvoltat semnificativ capacitatea de export în ultimul an. Numai din luna martie a anului trecut, transbordarea mărfurilor în porturile <<Izmail>>, <<Reni>> și <<Ust-Dunaisk>> a crescut de trei ori.
În general, din acestea au fost exportate peste 17 milioane de tone de produse, inclusiv peste 11 milioane de tone de produse alimentare. O astfel de dinamică și problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării un domeniu prioritar al activității noastre.
În cadrul acestei lucrări și datorită succeselor Forțelor Armate din Marea Neagră, am deschis deja estuarul Bîstroe pentru transport maritim și am crescut potențialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragare în partea ucraineană a Dunării.
Am reușit să creștem pescajul permis al navelor pentru prima dată în timpul Ucrainei independente. Datorită acestui fapt, vom putea asigura o navigație mai eficientă și mai sigură între Marea Neagră și Dunăre, precum și creșterea fluxului de mărfuri prin porturile dunărene”, a precizat Alexander Kubrakov.
