Pe 10 august 2018, peste 150.000 de oameni, inclusiv din diaspora, s-au adunat în Piața Victoriei pentru a protesta împotriva asaltului asupra justiției a lui Liviu Dragnea și a guvernului condus de Viorica Dăncilă.
Liderul PSD era disperat să scape de închisoare și era dispus să distrugă toate legile care organizează justiția, inclusiv Codul Penal, pentru asta. Demersul nu i-a reușit, datorită protestelor masive care au început în 2017 și care au culminat cu 10 august 2018.
Un an mai târziu, Liviu Dragnea era condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare.
Până atunci, însă, protestul din august a fost reprimat violent de Jandarmeria Română. Jandarmii, dintre care unii cu numerele de identificare ascunse, au tras cu gaze lacrimogene, ore la rând, în oamenii care manifestau pașnic. De asemenea, au folosit un tun cu apă și, în final, mulțimea a fost dispersată după căderea întunericul.
N-au lipsit manipulările, cu care jandarmii și Puterea au justificat agresiunile: că o jandarmeriță e pe moarte din cauza protestatarilor, că se pregătește un atac asupra forțelor de ordine la Springtime, că a fost găsită o mașină plină cu „sticle incendiare“. Nu au lipsit nici vocile pesediste care acuzau o lovitură de stat și protestatari plătiți.
Peste 700 de oameni au fost răniți în intervenția brutală a Jandarmeriei.
Dosarul a fost deschis, inițial, de Parchetul Militar, dar preluat apoi de către DIICOT.
Citește mai multe dezvăluiri din dosarul Jandarmeriada
„Oameni buni, chiar aveți de gând să continuați să ne sufocați?“
Carmen Dan a coordonat intervenția
Scurtă istorie a unei manipulări
Înainte și după 10 august. 12 zile negre
VIDEO Jandarmeriada - Cronica unei represiuni anunțate. Cine sunt victimele
_______________________
Scurtă istorie a unei zile negre
Pe 10 august 2018, în jurul orei 16.25, oamenii, nu foarte mulți, blocaseră circulația și ajunseseră până la gardul Guvernului.
Câteva minute mai târziu, jandarmii luau decizia de a împinge manifestanții spre centrul pieței. Pe filmarea Jandarmeriei se vede că protestatarii nu opun rezistență în prima fază, când au fost împinși din fața gardului Guvernului.
Câțiva provocatori aruncă apoi cu sticle de plastic și pietre către jandarmi, în timp ce se retrăgeau din fața acestora. Printre provocatori se văd protestatari care încearcă să-i oprească și chiar copii.
Jandarmii încep să dea cu spray-uri lacrimogene către manifestanți în jurul orei 16.40 . Nici vorbă de vreo forțare a intrării în Guvern.
Câteva minute mai târziu, primii oameni sunt scoși pe targă din cauza gazelor lacrimogene. Apoi, treptat, odată cu lăsarea serii, incidentele iau amploare.
La 20.50, Jandarmeria anunță că în piață au ajuns și ultrași din galeriile echipelor de fotbal și cere manifestanților să se delimiteze de aceștia.
Apoi, piața este pur și simplu înecată cu gaze. Ultrașii aruncă cu bucăți de bordură și pietre. Peste 200 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale până la ora 22.30.
Doi jandarmi, o femeie și un bărbat, rămân în spatele plutonului și sunt prinși de câțiva ultrași care încep să-i agreseze cu pumnii și picioarele, la ora 23.08.
Câțiva manifestanți îi protejează cu propriile trupuri și, în cele din urmă, îi conduc spre colegii lor din Jandarmerie.
Ora 23:10: Jandarmeria evacuează Piața Victoriei în forță, folosind grenade lacrimogene și tunuri cu apă. Mai mulți manifestanți și chiar jurnaliști sunt bătuți cu bestialitate. Patru turiști israelieni sunt scoși dintr-un taxi și luați la bătaie fără nicio vină.
Ilie Gâzea, un pensionar de 68 de ani, avea să moară la câteva zile după ce a fost gazat, în timp ce protesta pașnic. Autoritățile au spus că nu există o legătură între decesul acestuia și faptul că a inhalat gaze lacrimogene.
Există zeci de filmări și mărturii despre abuzurile jandarmilor.
Ora 00:40: Jandarmeria anunță public că femeia-jandarm lovită de manifestanți este internată în spital și este suspectată de fractură de coloană cervicală.
O știre care s-a demonstrat a fi falsă și manipulatoare, dar care a avut rolul de a justifica intervenția brutală din acea noapte.
Citește și: Dosarul „10 august”, aceeași sfidare, nici o schimbare
Trei ani de amânări, clasări și complicități
Deși au trecut trei ani de la deschiderea dosarului penal privind violențele din 10 august 2018, nici până azi nu a fost găsit un vinovat din zona aparatului de stat, deși în agresiune au fost implicate Ministerul de Interne, Prefectura București și Jandarmeria Română.
Dosarul penal a fost deschis chiar de a doua zi, în 11 august 2018, de Parchetul Tribunalului Militar București. S-au înregistrat peste 700 de plângeri penale împotriva jandarmilor, depuse de oameni care au fost loviți sau au avut probleme medicale din cauza gazelor lacrimogene.
În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că dosarul a fost transferat către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la „scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională".
La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei plângeri depuse, de data aceasta, în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat infracțiuni împotriva ordinii constituţionale, acuzând o presupusă lovitură de stat din partea manifestanților.
Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
Citește mai multe dezvăluiri din dosarul Jandarmeriada
„Oameni buni, chiar aveți de gând să continuați să ne sufocați?“
Carmen Dan a coordonat intervenția
Scurtă istorie a unei manipulări
Înainte și după 10 august. 12 zile negre
VIDEO Jandarmeriada - Cronica unei represiuni anunțate. Cine sunt victimele
_______________________
În 15 iulie 2020, DIICOT a clasat parțial dosarul 10 august. Au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare "credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate "victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi "victime inocente”.
În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Cererea DIICOT de redeschidere a dosarului a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, care a retrimis-o la Tribunalul București, instanța competentă, de fapt. Judecătorii au amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.
În 2 martie 2021, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat, astfel încât foştii şefi ai Jandarmeriei să nu fie urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor.
În 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului „10 august” vizându-i pe șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei.
Decizia a fost dată în urma unei contestații depuse de o persoană rănită în intervenția din 10 august 2018.
Dosarul a fost retrimis Parchetului General - Secția Parchetelor Militare, unde se află și la acest moment.
Viteză de rezolvare când nu e vorba de oameni de stat
Singurele persoane condamnate până acum în dosare penale privind 10 august 2018 au fost agresorii unei jandarmerițe.
Curtea de Apel București a pronunțat în februarie anul acesta primele condamnări definitive în dosarul violențelor de la mitingul de 10 august, mai exact în dosarul agresării femeii jandarm. Doi dintre agresori au primit pedepse de închisoare cu executarea, iar alți cinci au condamnări cu suspendare.
n primă instanță, toți cei 7 bărbați acuzați că au lovit-o pe femeia jandarm fuseseră condamnați la închisoare cu suspendare, pedepsele dispuse de Judecătoria Sectorului 1 fiind între 1 an și 2 ani și 8 luni.
Cei doi bărbați - Ionuț Liviu Cojoacă și Daniel Dumitru - au primit pedepse de 2 ani și 8 luni, respectiv 2 ani și 9 luni de închisoare cu executare. În prima instanță, ei primiseră aceste pedespse cu suspendare.
Curtea de Apel București a menținut restul pedepselor pronunțate de Judecătoria Sectorului 1.
