Amza Pellea s-a născut într-o zi de 7 aprile 1931. A fost, probabil, cel mai iubit actor român, jucând în peste 70 de filme, în multe având rolul titular.
Amza avea să moară la numai 52 de ani și a transmis un mesaj tuturor celor care l-au iubit: nu fumați.
„Trăgea din țigară ca și când ar fi fost prima și ultima data. Trăgea din țigară ca și cum știa ca viața e scurta și merita arsa și cheltuită... Trăgea din țigară pana la capăt, pana ardea toată...cum si-a ars superb viața. Când a murit m-a rugat doua lucruri! Să am grija de mama și să mă las de fumat”, povestea Oana Pellea.
Citește și: Amza Pellea trăgea din țigară ca și când era ultima. Mesajul de pe patul de moarte pentru fumători
Tata lui Amza a fost agricultor și a avut cinci copii. Amza a fost singurul băiat.
„Am făcut școala primară în sat și am debutat în clasa I în rolul lupului din Scufița Roșie. Am ales acest rol pentru că, timid fiind, puteam apărea mascat. Îmi plăceau foarte mult poeziile, drept care apăream mereu în festivalurile școlare. Am urmat liceul la colegiul „N. Bălcescu” din Craiova, am urmat și o școală electrotehnică, după absolvirea căreia am căpătat calificarea de „specialist în aparate de calcul de înaltă și joasă tensiune”.
Am lucrat la uzina electrică din Timișoara, până în 1951, când după o preselecție, am dat examen la Institutul de cinematografie. Concuram la clasa de regie, dar comisia m-a repartizat la „actorie”, spunea Amza într-un interviu luat la vârsta de 41 de ani și publicat de ziarulmetropolis.ro
Amza a povestit cum a ajuns la personajul Nea Mărin. „Ăsta e un omagiu adus unui unchi de-al meu dispărut pe front, pe care-l chema Mărin şi care era foarte vesel, un tip cu foarte mult haz, iar pe nevastă-sa o chema Veta“.
Actorul admitea că a devenit cunoscut datorită filmului
„Cred că şi eu am devenit cunoscut ca actor datorită filmului. În “Setea”, am avut un rolişor mic. Se pare că am fost remarcat de specialişti în “Tudor”, unde jucam pe unul din căpitani. Am mai apărut în diverse filme, de la “Neamul Şoimăreştilor” la “Haiducii”: au urmat “Dacii”, film în carte mi s-au relevat probleme mai complexe. Abordam un personaj despre care spectatorii aveau o imagine preconcepută.
Aceeaşi problemă, amplificată, m-a îngrozit atunci cînd s-a apropiat turnarea filmului “Mihai Viteazul”. Nu puteam nici să abordez doar datele legendei eroului, nici să mă suprapun personajului. Căutam punţile de trecere. Muncă meticuloasă, complexă. Trebuia calculat totul, de la expresia feţei, la ritmul paşilor. De fapt, nu cred că există o diferenţă adâncă între actorul de film şi cel de teatru.
stă în mijloacele de expresie, condiţionate de elementele specifice ale tehnicii: fondul este unul si acelaşi. Dacă însă, pe scenă, sentimentul trăirii sincere, credinţa în ceea ce joci trebuie subliniată, în film aceleaşi stări se cer estompate”, potrivit sursei mai sus menționate.
Ar fi călcat o dată strâmb
„Nimerişi la punctu’ slab. La «Osânda» avusei de la cel de sus o osândă. Om în toată firea, îmi pierdui capul şi mă-ndrăgostii de partenera mea din film şi, ca să nu mai fac contabilitate dublă, vorba lui Nea Iancu, plecai de acasă, că fata de care mă-ndrăgostii era, măi băiete, ceva ce nu se există decât în filme, ca să glumim”, a spus Amza pellea într-un interviu.
Între Amza Pellea și Ioana Pavelescu înflorește o iubire pe platourile de filmare, ajungând să trăiască o vreme împreună. La acea vreme, actorul era căsătorit.
Citește și: Actrița ce i-a luat mințile lui Amza Pellea la filmări. De ce l-a reprimit soția cu brațele deschise
Suspiciuni elgate de moartea sa
Amza Pellea devenise mai popular decât cuplul Ceaușescu kiar asta deranja. de aceea au apărut zvonuri că ar fi fost iradiat de Securitate. Asta și pentru că în sketchurile sale ironiza sistemul comunist. Amza ar fi reușit să îl supere pe liderul comunist după ce într-un spectacol, în rolul lui Nea Mărin, ar fi spus ”Leana lu` Zăpăcitul din capul statului”, în loc de ”Leana lu` Zăpăcitul din capul satului”.
Așa a apărut ipoteza că actorului i-a fost provocată această boală ca urmare a unor iradieri ordonate de către securitate.
Amza Pellea a încetat din viață pe 12 decembrie 1983, la doar 52 de ani, în urma unui cancer galopant și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.
Citește și: A fost Amza Pellea asasinat la comandă? Gluma care i-ar fi făcut pe comuniști să acționeze
Câteva repere
Debutul său a fost pe scena Teatrului Naţional din Craiova, în piesa ''Ce înseamnă să fii onest'' de Oscar Wilde. Au urmat apoi alte roluri, pe scena aceluiaşi teatru - Verdenikov (''Ani de pribegie'' de Aleksei Arbuzov), Vlădică Ilarion ("Tudor din Vladimiri'' de Mihnea Gheorghiu), comandantul vasului (''Tragedia optimistă'' de Vsevolod Visnevski), Bepe (''Gâlcevile din Chioggia'' de Carlo Goldoni), Horatio (''Hamlet'' de Shakespeare), colonelul Dobre (''Ecaterina Teodoroiu'' de Nicolae Tăutu), Otto Katz (''Soldatul Sveik'' de Iaroslav Hasek), Esteban (''Fântâna turmelor'' de Lope de Vega) şi altele, conform site-ului cinemagia.ro. Ulterior, a fost director al Teatrului Naţional din Craiova (22 martie 1973 - 24 septembrie 1974).
Marele actor şi-a pus în valoare talentul şi în cinematografie, colaborând, de-a lungul anilor, cu regizori talentaţi - Sergiu Nicolaescu, Dan Piţa, Mircea Mureşan, Mircea Drăgan, Dinu Cocea, Gheorghe Vitanidis, Geo Saizescu, Francisc Munteanu. Debutul său în film a fost în 1961, în pelicula ''Setea'' (1961). Au urmat roluri memorabile în filme ca: ''Dacii'' (1967), ''Mihai Viteazul'' (1970), ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte'' (1972), ''Osânda'' (1976).
Din filmografia sa mai amintim: "Darclée" (1961), "Tudor" (1963), "Pisica de mare" (1964), "Camera albă" (1965), "Neamul Şoimăreştilor (1965), "Răscoala" (1965), "Haiducii" (1966), "Columna" (1968), "Războiul domniţelor" (1969), "Puterea şi adevărul" (1972), "Ultimul cartuş" (1973), "Nemuritorii" (1974), "Un august în flăcări" (1974), "Porţile albastre ale oraşului" (1974), "Un comisar acuză" (1974), "Stejar - extremă urgenţă" (1974), "Cantemir" (1975), "Tată de duminică" (1975), "Tufă de Veneţia" (1977), "Împuşcături sub clar de lună" (1977), "Accident" (1977), "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), "Pentru patrie" (1978), "Revanşa" (1978),"Ecaterina Teodoroiu" (1978), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Duios Anastasia trecea" (1980), "Casa dintre câmpuri" (1980), "Şantaj" (1981), "Capcana mercenarilor" (1981), "Rămân cu tine" (1982), "Cucerirea Angliei" (1982), "Imposibila iubire" (1983).
