La 18 septembrie 2019, Senatul, şi la 12 octombrie, Camera Deputaţilor, au adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 12 octombrie drept Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 10 octombrie 2019, decretul pentru promulgarea Legii nr. 181/2019 privind instituirea zilei de 12 octombrie ca Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene.

Potrivit legii, sărbătorirea acestei zile "poate fi organizată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de către instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, precum şi de către societatea civilă, persoane fizice şi persoane juridice, prin organizarea şi/sau participarea la programe şi manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării limbii, alfabetului şi culturii armene. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii, în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor prevăzute, în limita alocaţiilor bugetare aprobate".

Deputaţii Varujan Vosganian (ALDE) şi Varujan Pambuccian (liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale), iniţiatorii actului legislativ pentru instituirea acestei zile, au arătat în expunerea de motive, că alegerea datei este una simbolică. Data de 12 octombrie, în calendarul Bisericii Armene, este sărbătoarea Sfinţilor Traducători şi care îi omagiază pe călugărul Mesrop Maştoţ, pe patriarhul Sahak Partev şi pe ucenicii lor care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a secolului V.

În anul 405, Mesrop Maştoţ a creat alfabetul armean, plecând de la încercări similare din secolele I-IV. Alfabetul conţinea 36 de litere, la care s-au adăugat în Evul Mediu încă două litere, dându-i forma de astăzi. UNESCO a înscris alfabetul armean, în 2016, în Lista reprezentativă a moştenirii culturale intangibile a umanităţii, potrivit http://www.cdep.ro/.

Totodată, iniţiatorii consideră că "sărbătorirea Zilei limbii alfabetului şi culturii armene ca zi oficială în România reprezintă o încununare a unui mileniu de convieţuire exemplară pe pământ românesc şi a viziunii excepţionale avute de cei care au redactat documentul fondator al naţiunii române moderne, Proclamaţia din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia", scrie Agerpres.