Recunoașteți personajul? Iubita actriță ar fi împlinit 88 de ani. A avut un destin plin de evenimente și întorsături dramatice, dar nu și-a pierdut niciodată zâmbetul de pe față. Cel puțin, nu în fața marelui public. Stela Popescu a luminat și încălzit sufletele și chipurile a milioane de români, inclusiv în perioadele negre ale comunismului.
Recunoașteți personajul? Iubita actriță ar fi împlinit 88 de ani. A fost măritată de două ori
A fost iubită de o țară întreragă, care a râs și s-a bucurat alături de ea, de-a lungul multor decenii, inclusiv în cei mai negri ani ai comunismului.
Dacă ar fi trăit, joi, 21 decembrie, ar fi împlinit 88 de ani. Dar Stela Popescu va trăi etern în inimile celor care au admirat-o.
A debutat în film la 23 de ani, în anul 1958, în „Alo? Ați greşit numărul”, începând o carieră de succes în care a apărut în peste 25 de producţii cinematografice.
Printre ele s-au numărat „Pe malul stâng al Dunării albastre” – în 1983, „Secretul lui Nemesis” – 1985, „În fiecare zi mi-e dor de tine” – în 1988, „A doua cădere a Constantinopolului” – 1994, sau „Sexy Harem Ada-Kaleh” – în anul 2001.
Citește și: Fiica adoptivă, la 5 ani de la dispariția Stelei Popescu: „E la fel de iubită și pe lumea cealaltă”
Dar probabil că cel mai popular rol a fot cel din „Nea Mărin miliardar”, filmul din 1979, unde a jucat alături de Amza Pellea și alți titani ai comediei, devenind cea mai vizionată pelicula româneacă din istorie.
La aparițiile din dinematografie se adaugă sutele de spectacole de pe scena teatrului de Comedie, apoi a Teatrului „Constantin Tănase”, dar și mulțimea de apariții de pe micul ecran.
Mereu zâmbitoare, Stela Popescu a devenit una dintre cele mai prețuite și iubite actrițe din țară.
S-a născut la 21 decembrie 1935, într-o mică localitate din raionul Orhei, ce aparținea de România la acea vreme. Părinții săi, Valentina și Vasile, erau învățători, dar aveau să aibă parte de un destin imprevizibil, pe care nu l-ar fi bănuit pe atunci.
În 1940, după invadarea Basarabiei de către armata sovietică, tatăl viitoarei artiste a fost deportat în Siberia. În același timp, ea și mama sa s-au refugiat în România, la Brașov.
Vreme de 19 ani, niciuna dintre ele n-a mai știut nimic despre soarta tatălui, de la un punct, considerându-l mort. Mama Stelei a fost nevoită să se căsătorească de conveniență, pentru a putea supraviețui vremurilor grele alături de fiica sa.
Alături de inegalabilul Amza Pellea, în „Nea Mărin miliardar” - Foto: Facebook/tudiourile Buftea
A murit în 2017, cu o lună înainte de a face 82 de ani
Norocul celor două a fost că noul tată s-a dovedit un om simplu și muncitor, care le-a asigurat cele necesare traiului.
„Am trăit timpuri foarte grele, cu războiul, cu refugiul. Tata a fost în Siberia. Am avut o viață grea, eu și mama mea. La un moment dat noi am crezut că tata a murit pentru că nu am primit niciun semn de la el 19 ani.
Între timp, românii au vrut să îi trimită pe basarabeni înapoi în Basarabia, din curtoazie față de ruși. Și atunci, pentru a nu pleca înapoi, că nu ne trimitea acasă la bunica, ne trimitea cine știe unde, tata credeam că a murit, mama s-a măritat, o căsătorie de conveniență, cu un om foarte cumsecade, mai simplu, dar muncitor.
De aceea l-a și luat mama, că avea copil și îi era teamă de ce se întâmplă, voia să rămână în România, să își schimbe buletinul, ăsta era primul scop.
Și pentru că aveam nevoie de bani și era foarte greu, omul ăsta a cumpărat un motor de tăiat lemne și un cal”, mărturisea marea actriță, pentru ziarul Click!, în 2013.
Citește și: VIDEO Agonia și extazul din viața Stelei Popescu. Ce s-a întâmplat cu părinții artistei
Stela Popescu şi-a revăzut tatăl biologic prin anii '61-'62, în Basarabia, unde a plecat cu greutate într-o excursie.
A reuşit să-şi aducă părintele în România abia în 1977. Mai mult decât atăt, tatăl şi mama ei s-au recăsătorit, după 38 de ani de la despărțirea forțată, din 1940.
Stela Popescu fost căsătorită de două ori, prima dată cu regizorul Dan Puican, iar a doua oară cu marea iubire a vieții sale, scriitorul Mihai Maximilan, alintat Puiu.
Pe textele acestuia au ajuns la inima multor generații cuplurile faimoase pe care Stela Popescu le-a făcut alături de Ștefan Bănică senior și, din 1978, cu Alexandru Arșinel.
„Chimia” cu aceștia era atât de puternică pe scenă, încât multă lume a crezut-o măritată, succesiv, și cu Bănică și cu Arșinel. Dar dragostea față de Mihai Maximilian a fost una imensă.
Neavând copii, cei doi au adoptat-o pe nepoata soțului, Doinița, de la vârsta de 15 ani. Moartea lui Mihai Maximilan, în 1998, a fost un adevărat șoc pentru cea care lumina și bucura sufletele și chipurile românilor la fiecare apariție.
Cu greu, a reușit să-și reprime tristețea și să revină în lumina reflectoarelor.
De altfel, Doinița Maximilian a fost și cea care a găsit-o fără viață pe artistă, pe 23 noiembrie 2017, în casa în care aceasta locuia, de pe strada Alexandru Donici, Stela Popescu fiind victima unui masiv accident cerebral.
A fost înmormântată lângă soțul său iubit, la Cimitirul Cernica.
Citește și: De ce cozonacul se numește așa? Care este originea desertului de Crăciun preferat de români?
Ceva mai târziu, Doina Maximilian a povestit și cum decurgeau sărbătorile în casa regretatei actrițe.
„Sărbătorile pentru ea însemnau să ofere clipe speciale celorlalți. Făcea tot posibilul să fie acasă. Când îmi spunea: „hai Doina să facem o conferință de presă”, știam că se pune la cale o petrecere cu mulți invitați și o lista bogată de mâncăruri.
Îi plăcea să facă liste cu cei pe care urmă să-i invite, lista de meniu, apoi lista de cumpărături. I-am fost întotdeauna alături în aceste inițiative. Pe ea o relaxa ritualul impus de aceste ocazii.
Doar noi găteam, serveam și debarasam. Produsele culinare care au devenit de referință la aceste mese erau iahnia de fasole și plachia de crap.
Cu nostalgie și mult drag îmi amintesc de ciorba de varză și borșul de lobodă pe care le făcea când decidea să țină regim.
Aveam în frigider câte o oală mare cu unul din preparate. Se mâncau reci și erau extrem de gustoase”, a mărturisit, ulterior, Doina Maximilan pentru Fanatik.
