Record național la scufundare speologică, în cea mai adâncă peșteră din România. S-au atins minus 815 metri
Un record național la scufundare speologică a fost stabilit în cea mai adâncă peșteră din România, aflată în masivul Piatra Craiului. În cadrul expediției Grind Explo 2026, speologii au atins borna de minus 815 metri.
Cea mai adâncă peșteră din România e ca un munte ce trebuie „urcat” în jos.
Speologii sunt adevărați alpiniști ai subteranelor Pământului, confruntându-se cu condiții la fel de dificile și de periculoase precum cuceritorii înălțimilor.
Tabăra de explorare speologică Grind Explo 2026 s-a desfășurat în Masivul Piatra Craiului în perioada 11 septembrie – 5 octombrie 2026.
Cu această ocazie a fost stabilit un nou record de scufundare speologică, atingându-se borna de minus 815 metri.
Cea mai adâncă peșteră din România, în masivul Piatra Craiului
Pe parcursul celor 25 de zile, trei săptămâni și jumătate de activitate, o durată neobișnuit de mare pentru o expediție speologică în România, echipele au continuat explorarea avenului (puț, prăpastie sau abis circular) de sub Vârful Grind din Piatra Craiului.
Acesta este cea mai adâncă peșteră cunoscută din țară, cu o adâncime de 815 metri față de intrarea situată în zona de abrupt montan, la altitudinea de 1.922 m.
Pe 23 septembrie, speologul scafandru Radu Pușcas a intrat în sifonul în care se termină cea mai adâncă peșteră cunoscută din România.
Este recordul național pentru o scufundare speologică, măsurat față de intrarea în peșteră, a anunțat Clubul de Speologie Silex Brașov, care a organizat expediția Grind Explo 2026 împreună cu Asociația Speologică Focul Viu din București.
Sifonul, porțiunea de galerie complet inundată, s-a dovedit puțin adânc, sub un metru, dar foarte strâmt.
O lamă de rocă ce coboară din tavan blochează trecerea: scafandrul a reușit să treacă de ea doar cu picioarele, iar spațiul rămas nu i-a permis să meargă mai departe.
În zilele următoare, echipe succesive au coborât la −815 m, au scos blocuri de piatră și au lărgit intrarea în sifon.
Citește și: Peștera prin care românii fugeau din România lui Ceaușescu. Tunelurile s-ar întinde până în Turcia
Pasajul a rămas deocamdată de netrecut, dar lucrările pregătesc următoarele încercări.
Cam o treime dintre participanți au ajuns la −815 m, iar unul dintre speologi a stat nouă zile la rând în subteran.
În aven sunt 3–3,5 °C la intrare și 5,5–6 °C lângă capăt, cu umiditate foarte mare și apă care curge pe verticale.
Avenul de sub Vârful Grind, cunoscut și ca Avenul din Colții Grindului, a fost descoperit în 1985 și este format aproape numai din puțuri, parcurse pe corzi.
Citește și: Experimentul ce a schimbat știința. Povestea bărbatului care a stat 6 luni la 134 metri sub pământ
În septembrie 2023, aici a fost atinsă pentru prima dată adâncimea de 800 de metri într-o peșteră din România, iar în 2025 o ramură nouă a dus explorarea până la actualul capăt, de la −815 m.
Măsurătorile din aven ajută la înțelegerea felului în care circulă apa prin interiorul masivului de calcar.
