Se împlinesc 97 de ani de la nașterea unui actor cu o voce inconfundabilă care l-a făcut celebru la Teatrul Național Radiofonic. S-a născut la Turda în 30 aprilie 1926.
Sursa FOTO: Prelucrare: istoria românilor în culori / Sursa Originală: Studiourile Buftea
Cum a ajuns la teatru
Întrebat cu ocazia împlinirii vârstei de 88 de ani despre cariera sa, Septimiu Sever a povestit despre felul în care a ajuns student al Conservatorului Regal de muzică şi artă Dramatică.
Citește și: Cât costă drumul la Vama Veche cu trenul, mașina electrică și pe motorină. 700 lei dormitul la cort
„Acolo s-a-ntâmplat cel mai mare eveniment din viaţa mea. Am întrebat-o pe mama mea „ Ce să fac eu acum?” „Nici o problemă, domnul Vaghiura ţi-a adus o vioară. Te duci cu vioara să dai examen”. Dacă a zis mama mea, mă duc, învăţ vioară, ce să fac. Şi m-am dus să dau examen la conservator. Elevii de acolo m-au întrebat, „Ce faceţi, aveţi un monolog?”.
Citește și: Joacă în 50 de filme, dar refuză să devină o vedetă. Singuratic, „moare în mizerie, frig și sărăcie”
Eu nu ştiam ce-i aia monolog. Zic, „da”. (…) M-am dus cu vioara în mână, învăţasem o bucată „Tristă duminică”, „Sobre dimanche”(…) Toată lumea în comisie se întreba „ce-i cu ăsta, e nebun, ce e? „Un moment, zice Mihail Jora, directorul Conservatorului. Aici nu e examenul de vioară, dar, un moment, avem nevoie de dumneata”. Eu am rămas, aşa, „Cum aveţi nevoie de mine?”. „Mâine vii aici şi înveţi o poezie şi ai s-o spui pentru toată lumea care e aicea”. Eu nu cunoşteam lumea care era în comisie plus 40 de spectatori.
Am ieşit din clasa unde am scârţâit un pic la vioară şi un domn m-a urmat. Era spectator şi mi-a zis „Tinere, vino la mine diseară la teatru!”. Mă uitam cine e ăsta. Era un mare actor, Costache Antoniu. M-am dus la el la teatru şi mi-a spus „Înveţi Oltul”. Avea nişte volume pe masă printre care era şi unul de Octavian Goga. M-a învăţat să spun „Oltul”. „Eşti transilvănean”. Am spus „Oltul” după care comisia m-a aplaudat. „Avem nevoie de un june-prim ca dumneata!”.
45 de ani, 50 de roluri
Până la vârsta de 45 de ani avuse deja 50 de roluri pe scenele românești, dintre care peste jumătate la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". A mai jucat la Teatrul Național din București, Teatrul Mic, Teatrul "Ion Creangă" din Capitală sau la Teatrul Dramatic "Radu Stanca" din Sibiu (unde a și debutat).
Figura lui impunătoare,, cu barba deasă l-a făcut unul dintre preferații regizorilor pentru rolurile din filmele istorice. Astfel, apare în "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Dacii" (1967), "Mihai Viteazu" (1971) şi "Marisol" (1983).
A fost asistentul lui George Vraca la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și a jucat alături de nume mari ale teatrului precum Lucia Sturdza-Bulandra, Ștefan Ciubotărașu, Clody Bertola, Fory Etterle, Beate Fredanov, Tantzi Cocea sau Marcela Russu.
A fost căsătorit cu cea mai frumoasă femeie din România.
“Cea mai frumoasă fată din România (Miss România 1931) avea 17 ani. Blondă, cu ochii verzi şi cu un fizic atrăgător, Erastia era modestă, veselă şi iubea natura. Anii copilăriei şi i-a petrecut în apropierea Iaşului, unde tatăl ei, Ioan Peretz, fost director general al Teatrelor, avea un conac. Erastia Peretz era îndrăgostită de natură, iubea cu aceeaşi pasiune muzica şi îi plăcea să scrie versuri. De altfel, avea să intre mai tîrziu în Uniunea Scriitorilor”, potrivit unei descrieri a vremii.
Erastia Peretz nu avea să urce pe podium ca reprezentantă a României la Miss Univers. Criza economică a făcut ca evenimentul să fie anulat. Septimiu avea 5 ani atunci când viitoarea sa soție era încoronată Miss România.
În anul 1971, actorul a luat decizia să emigreze în Canada alături de soția sa, Erastia Peretz. În Canada, Septimiu Sever și-a continuat cariera pe scenă, în televiziune și film, și ca profesor. A devenit cunoscut publicului din Quebec grație rolului său din serialul "Grand-Papa" (1976-1979), dar și din alte multe serii televizate, precum "Jeunes en liberté" (I și II, în 1979 și respectiv 1980), "Manon" (1985-1987), "Le Matou" (1987), "Un signe de feu" (1989-1991).
A fost profesor de teatru la colegiile Brébeuf și Notre-Dame, iar până în 2002 a fost directorul teatrului de vară din Marieville, unde a jucat în "Les pieds nus/Barefoot in the Park" de Neil Simon.
Anunțul trist al lui Piersic
Actorul a murit în ziua de 15 august 2017, la vârsta de 91 de ani, în Montréal, Canada.
"Dacă ar fi să-mi număr marii mei prieteni pe degetele de la o mână, Septimiu Sever s-ar număra printre cei cinci. Acum câteva minute, am aflat cu mare durere, că l-am pierdut.
Nu v-am spus eu, că nu de puțină vreme, am ajuns să îmi fie frică să mai răspund la telefon din teama de a nu primi astfel de vești? Nu eram pregătit, dragul meu Septimiu, să aflu de zborul tău spre stele...Doare prea tare.... De astăzi, am rămas mai singur, mai sărac în prieteni. Deși în ani ne-a despărțit un continent și un ocean, te-am iubit mereu și voi iubi veșnic amintirile noastre minunate", a scris marele actor pe pagina lui de Facebook.
O carieră importantă
Septimiu Sever a jucat în filmul de spionaj "Final Assignment" (1980) în regia lui Paul Almond, alături de Geneviève Bujold și Michael York, interpretând rolul lui Buchinsky, în "Evil Judgment" (1984), un thriller de Claude Castravelli cu Nanette Workman şi în "Le Matou" (1985), o comedie dramatică franco-quebecheză după celebrul roman al lui Yves Beauchemin, film recompensat cu premiul juriului la Festival des Films du Monde (1985).
Septimiu Sever a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a, în anul 1967, „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Filme în care a apărut Septimiu Sever
Mitrea Cocor (1952)
Citadela sfărâmată (1957)
La vârsta dragostei (1963)
De-aș fi… Harap Alb (1965)
Dacii (1967)
Mihai Viteazul (1971)
Grand-papa (1976)
Faut le faire (1977)
Passe-Partout (1977-)
Jeunes en liberté (I) (1979)
Jeunes en liberté (II) (1980)
Marisol (1983)
Le matou (1985)
Sophie, Lilianne et Normand (1986)
Manon (1987)
La source du mal (1988)
Rachel et Réjean Inc. (1988)
Un signe de feu (1991)
