Peștera Unguru Mare este un obiectiv turistic important din Defileul Crișului Repede, care merită vizitat. Pe podeaua peșterii curge un pârâu alb „ca laptele”, iar intrarea se face printr-un portal de 32 metri!
Peștera Unguru Mare, „bijuteria” Transilvaniei
Intrarea în peșteră, care are forma unui portal, se deschide în versantul stâng al râului Crișul Repede, în curbura formată între localităție Bălnaca (amonte) și Șuncuiuș (aval), la poalele Munţilor Pădurea Craiului, pe malul stâng al râului, în locul numit „Lunca bălnăcanilor”.
Aceasta se află la circa 2 ore distanță de condus din Cluj-Napoca și poate să fie un loc perfect pentru o escapadă de weekend.
Citește și: Enigma peșterii din România unde s-au descoperit fosile de om vechi de 35.000 ani: E „magică”
Intrarea în peșteră se face pe un pod suspendat deasupra apelor Crișului Repede.
Potrivit site-ului Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Bihor, peștera mai este cunoscută şi ca „Peştera Ungurului” sau „Peştera de la Bolhac”.
„Amplasată într-o zonă carstică de o frumuşeţe care te lasă fără cuvinte în faţa marelui sculptor, Natura, unde se dezvoltă adevărate sisteme carstice unele simple, altele pe mai multe etaje, şi unde au fost identificate şi cartate peste 100 de alte peşteri, Peştera Ungurului impresionează prin grandoarea spaţiului subteran şi prin încărcătura istorică a vestigiilor lăsate aici de strămoşi, peştera fiind locuită încă din neolitic. Peştera este menţionată pentru prima dată în 1921, de către E. Bokor, ulterior alţi geografi, speologi şi istorici desfăşurând aici cercetări”, potrivit CNIPT Bihor.
Portalul, de 32 metri înălțime
La intrarea în peșteră, portalul are dimensiuni impresionante. Acesta măsoară 32 metri înălţime şi 22 metri lăţime, oferind un sentiment de grandoare. Sursa citată mai menționează că golul subteran de la intrare „se prezintă sub forma unei galerii vaste, cu o desfăşurare aproximativ liniară, podeaua fiind aproape orizontală”, potrivit monitorulcj.ro.
De asemenea, pe podeaua peșterii un curs de apă „lăptos îşi croieşte agale calea”. Pârâul are o caracteristică impresionantă: o culoare albicioasă care se datorează prezenței unui mineral rar „care dă impresia că un râu de lapte izvoreşte din măruntaiele muntelui”. Mineralul este numit „crisit”.
Citește și: Grota cu Aburi, unde dacii cereau ajutor zeilor, singura oază „tropicală” din România: Ce ascunde
La finalul primei încăperi observăm că există două „drumuri” care duc în alte două galerii, care se reunesc într-o singură sală. La capătul acestei săli, cursul de apă își croiește drumul spre ieșire, printr-un canal. Peștera nu se sfârșește aici, însă doar această parte este accesibilă.
Pereții peșterii sunt formați din lungi cristale de calcit, transparente, de forme piramidale. Acestea dau o notă de eleganţă peșterii.
Peștera, ocupată de oameni
În Peștera Unguru mare au mai fost decoperite „urme” ale locuirii oamenilor încă din perioada neolitică. Acolo au fost descoperite, printre altele, lame cioplite, dălţi meşteşugite din piatră cioplită şi şlefuită, fragmente din vase ceramice pictate sau obiecte din os.
Din epoca bronzului a fost descoperită, în Galeria Sacră a peșterii, o necropolă.
Citește și: Misterele Apusenilor, cea mai bogată zonă auriferă a României: Uriașii păzeau comoara lui Decebal
„De aici au fost scoate la lumină resturi de schelete umane, bucăti de vase ceramice, care au putut fi reconstituite în întregime, piese şi unelte din bronz, iar piesa cea mai importantă o reprezintă o mărgea de chihlimbar, de sorginte baltică, o rarite, care pune în evidenţă schimburile comerciale ale acelei vremi”, potrivit centrului de informare turistică. Această galerie este închisă publicului.
Peștera Unguru Mare adăpostește un mic muzeu și un loc de joacă. Prin intermediul acestuia, copiii pot înțelege mai bine modul de viață al primilor locuitori ai acestei zone.
Peştera poate fi vizitată pe tot parcursul anului, pe un traseul de 200 de metri. Fiind declarată rezervaţie, accesul se poate realiza doar în prezenţa unui ghid, potrivit pădureacraiului.ro.
Comentarii 0