Compozitorul Alexandru Flechtenmacher s-a născut la 23 decembrie 1823, la Iaşi. A studiat vioara la Iaşi, cu Paul Hette şi I. Leitner, apoi, între 1837-1840, la Viena, cu Joseph Bohm şi Joseph Mayseder. Şi-a continuat apoi studiile la Paris (1847-1848).
Imnul „Hora Unirii”, compus în doar o zi
Prin activitatea sa profesională bogată și multilaterală, Flechtenmacher a avut un mare impact în dezvoltarea muzicii romanești în prima și a doua jumătate a secolului al XIX- lea.
La doar 25 de ani a participat ca membru activ în revoluția din 1848, unde a militat pentru înfăptuirea Unirii însă mai ales pentru dezvoltarea și afirmarea muzicii românești.
Alexandru Flechtenmacher și-a văzut visul împlinit.
Pe 24 ianuarie 1859, românii din Moldova şi Ţara Românească au jucat şi au cântat "Hora Unirii“, un cântec patriotic compus cu câteva zile înaintea marelui eveniment de chiar marele compozitor.
Citește și: Lăutarul român care a ajuns să fie lăudat de marele compozitor Franz Liszt. Cânta totul după ureche
Lui Alexandru Flechtenmacher i-a luat numai o zi să compună melodia care a răsunat în Principatele Române, inspirat de poezia “Hora Unirii”, scrisă de Vasile Alecsandri, “cap al generaţiei paşoptiste”, cum îl numea Titu Maiorescu, potrivit culturainiasi.ro.
Vasile Alecsandri şi-a exprimat în repetate rânduri admiraţia pentru talentul lui Alexandru Flechtenmacher: “Eu am existat, pentru neamul românesc, mărturiseşte scriitorul paşoptist, numai din ziua când stihurile mele au răsunat sub arcuşul lui Flechtenmacher”.
Astfel, "Hai să dăm mână cu mână“ a ajuns imnul Unirii Principatelor, cea mai cântată melodie a vremii.
Ultimii ani au fost marcați de sărăcie. parlamentul i-a oferit, în 1881, o recompensă naţională de 300 de lei. Artistul a rămas singur după ce fiul său a murit. A murit, bolnav și uitat, fiind înmormântat din banii strânși după o chetă.
A compus sute de piese
Alexandru Flechtenmacher a fost şi profesor de pian, vioară şi violoncel la ''Aşezământul horal'' din Bucureşti (1860-1863), profesor de armonie, vioară şi director al Şcolii vocale şi instrumentale din Bucureşti (1863-1864), profesor de vioară (1864-1895) şi director (1864-1869) al Conservatorului din Bucureşti. A iniţiat, totodată, fondarea Societăţii Filarmonice din Craiova. A cules şi a prelucrat folclor românesc.
A semnat circa 600 de piese muzicale, la producţiile lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, Matei Millo şi alţii. Alexandru Flechtenmacher este considerat primul dirijor al teatrului românesc, iar în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, a fost numit director al acestei instituţii.
Citește și: Povestea lui Sergiu Celibidache, geniul care a mâncat buruieni din cauza sărăciei. A uimit lumea
Din compoziţiile lui Alexandru Flechtenmacher amintim: muzică de teatru ("Provincialul Vadră", de Alecu Russo, 1846; ''Doi ţărani şi cinci cârlani'', vodevil de C. Negruzzi, 1848; "Baba-Hârca", operetă în două acte, libret de Matei Millo, 1848; ''Cinel-cinel'', vodevil de V. Alecsandri; ''Cerşetorul orb'', comedie-vodevil în două acte de Matei Millo; ''Nunta ţărănească'', vodevil de V. Alecsandri; ''Iaşii în carnaval'', vodevil de V. Alecsandri; "Iancu Jianu-căpitan de haiduci", vodevil de V. Alecsandri; ''Un amor fatal'', dramă cu cântece în cinci acte de Marc Fournier; ''Apele de la Văcăreşti'', revistă muzicală în patru acte de Matei Millo; ''Banul Mărăcine'', vodevil; ''Scara mâţei'', vodevil de V. Alecsandri; "Răzvan şi Vidra", dramă istorică de B.P. Hasdeu etc.), canţonete scenice ("Mama Angheluşa", ''Scamatorul'', "Barbu Lăutarul", ''Clevetici ultrademagogul'', ''Sacagiul'', "Junele de însurat" ş.a.), potriviti Agerpres.
S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 28 ianuarie 1898. Dar „Hora Unirii“ a rămas peste veacuri la fel de îndrăgită de români ca în ziua Unirii.
