Gică Petrescu, marele artist al unei singure iubiri. A încântat multe generații de români cu melodiile și vocea sa, având o longevitate muzicală ce a născut inclusiv bancuri despre vârsta sa. În ciuda succesului avut, cel considerat un Maurice Chevalier al României a iubit o singură femeie, după moartea căreia a intrat într-o adâncă depresie.
Gică Petrescu, marele artist al unei singure iubiri. Ce relație a avut cu Nicolae Ceaușescu?
Mai toți românii - cel puțin de la o anumită vârstă încolo - cunosc perfect cântece precum „Fetiţe dulci ca-n Bucureşti”, „Costică, Costică”, „Ia mai toarnă un păhărel”, „Du-mă acasă, măi, tramvai”, „Cel mai frumos tangou”, „Să-mi cânţi cobzar” sau „Iubesc femeia”.
Toate au fost mari șlagăre și au fost cântate de Gică Petrescu, unele fiind chiar compozițiile sale, aa cum e cazul pieselor „Căsuţa noastră“, „Dă-i cu şpriţul pân’ la ziuă“ ori „Uite-aşa aş vrea să mor“.
Gică Petrescu a fost, probabil, interpretul român cu cel mai bogat și diversificat repertoriu, acesta incluzând peste 1.500 de melodii cântate.
S-a născut acum 109 ani, pe 2 aprilie 1915, la București, într-o familie în care tatăl era funcționar poștal, cu studii superioare fcute în Elveția, la Geneva,, iar mama, bună cunoscătoare a pianului.
În anul 1930, talentul său este descoperit de compozitorul Ion Vasilescu, dar în aceeași perioadă moare mama sa, cea care îl susținuse în vocația ui muzicală.
Citește și: VIDEO Cine-a compus "Du-mă acasă, măi tramvai" și "Uite-așa aș vrea să mor". A murit singur și sărac
Însă viitorul mare artist a avut parte de sprijinul altor oameni de mare valoare ai muzicii românești, lucru ce l-a transformat mai târziu în „regele cântecelor de petrecere”.
A cântat însă și muzică ușoară, operetă, muzică populară, revistă, muzică uşoară, muzică de petrecere.
În anul 1931 obţine primul contract de solist la Restaurantul-terasă „Princiar” de pe șoseaua Kiseleff, unde cânta maestrul Fănică Luca, iar în 1933 este angajat ca solist vocal, la localul de lux Galeries Lafayette.
Este admis ulterior la Facultatea de Drept, dar după doi ani abandonează activitatea de student dedicându-se muzicii.
Longevitatea muzicală s-a datorat unui stil de viață sănătos și unei voci suave, intepretarea sa fiind fără „sforțări” ori excese.
Deși a cântat zeci de melodii „de pahar”, de puteai crede că era chelfiul perfect, maestrul nu a băut și nici nu a fumat n viața sa personală.
Cu Stela Popescu, partenera sa de pe scena Teatrului „Constantin Tănase” - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
„A avut un repertoriu extrem de vast şi o carieră foarte lungă. Nu ştiu dacă l-a egalat cineva. Toată lumea se întreba cum de a rezistat atît. Avea secretele lui: era foarte riguros şi nu a făcut niciodată excese. Nu a fumat şi nu a băut.
Deşi cânta mai bine ca oricine muzică de pahar – are 40-50 de cîntece despre pahar! –, eu nu l-am văzut niciodată ameţit”, spune muzicologul Viorel Cosma, autorul celebrei melodii „Ionel, Ionelule”, pentru Dilema Veche.
Gică Petrescu s-a adaptat cu brio și regiului comunist, mai ales că muzica pe care o cânta era și pe placul liderilor regimului.
Iar acest lucru s-a văzut cel mai bine chiar în relația cu Nicolae Ceaușescu, care-l chema la diversele petreceri ce erau organizate cu ocazia zilelor de naștere ale dictatorului ori revelioane.
Citește și: Orfan de mamă Gică Petrescu refuză să cânte după moartea soției. 17 ani stă singur într-o garsonieră
„Lui Gică i se permitea să cânte orice. Era, într-un fel, omul de casă al lui Ceauşescu. De fapt, nu erau foarte mulţi interpreţi care ajungeau să-i cânte lui Ceauşescu. Iar Gică îi plăcea pentru că nu făcea excese, cânta fără vulgarităţi”, mai explica același Vorel Cosma în interviul menționat. e
Și cântăreaţa de muzică populară Elena Merişoreanu confirma, în 2016, că artistul era printre cei agreaţi de liderul comunist.
„El era printre puţinii care îşi permiteau să fie sinceri în faţa dictatorului“, povestea interpreta, într-o emisiune la Antena 3, conform adevarul.ro.
Aceasta a relatat și un episod care subliniază „trecerea” pe care Gică Petrescu o avea în fața liderului comunist.
La una dintre petrecerile de Anul Nou artiştilor li se uscase gâtul de atâta cântat şi nimeni nu le adusese nici măcar apă.
Concentrat pe satisfacerea nevoilor cuplului Ceauşescu, personalul uitase complet de artiștii veniți să întreţină atmosfera de petrecere.
Nimeni nu îndrăznea însă să se plângă, până când i s-a făcut sete lui Gică Petrescu. Artistul i-a prezentat într-un mod subtil situaţia lui Ceauşescu și a rezolat problema.
„Imediat după ora 12.00 noaptea, Gică s-a dus la Ceauşescu având în mână un pahar de şampanie gol. Am înlemnit toţi când l-am văzut.
Dictatorul l-a întrebat de ce vine să dea noroc cu paharul gol, iar Gică i-a spus că în camera în care eram noi nu era nici măcar o sticlă cu apă, darămite cu şampanie. Imediat, pe masă au fost aduse tot felul de mâncăruri şi de băuturi“, mai povestea Elena Merişoreanu.
Și regretata Stela Popescu a vorbi despre statutul special pe care Gică Petrescu îl avea față de familia Ceaușescu. Dar artista a precizat că interpretul și-a menținut repertoriul curat, fără să includă în el piese care să-l proslăvească pe dictator.
Citește și: Recunoașteți personajul? Marele actor însurat cu Miss România. A fugit din țară la 45 de ani
„Unde îl chemau, acolo se ducea. Ceauşeştii îl mai chemau să cânte la petrecerile lor. Nu erau prea multe, pentru că, de obicei, lui Ceauşescu nu-i prea plăceau. Dar erau ceilalţi care făceau de-astea.
Faptul că se ducea acolo nu înseamna decât că-şi făcea meseria. El şi-a păstrat un repertoriu curat“, spunea Stela Popescu, care a fost una dintre partenerele lui de scenă de la Teatrul „Constantin Tănase“.
Gică Popescu și soția sa, Cezarina Moldoveanu, în 1988 - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
De altfel, atât Stela Popescu, cât și Alexandru Arșinel au apărut în filmul muzical dedicat lui Gică Petrescu, „Muzica e viața mea”, realizat în 1988 și regizat de Iulian Mihu.
Dar cel mai mare secret al lui Gică Petrescu pare să fi fost femeia care i-a stat alături tot timpul: soţia sa, Cezarina Moldoveanu.
Medic stomatolog, apoi poetă, aceasta a scris multe dintre versurile pieselor compuse de maestru, dar i-a tradus și multe cântece.
„S-au iubit nebuneşte şi s-au înţeles foarte bine. El nu mergea nicăieri fără ea. Erau nedespărţiţi şi – dacă mă întrebaţi – părerea mea e că ea îi era superioară lui Gică. Dar s-au iubit foarte mult.
S-au întâlnit la Teatrul de Revistă, unde era Cezarina în tinereţe... o femeie frumoasă! De-altfel, nu aveai ce să cauţi la Revistă dacă nu arătai ca o Miss. Părinţii lui nu au vrut-o, însă, în familia lor pe Cezarina, care era femeie divorţată”, mai spunea muzicologul Viorel Cosma.
Cariera lui Gică Petrescu s-a încheiat odată cu moartea soţiei sale, survenită în vara lui 1989.
Citește și: Recunoașteți personajul? Un mare actor român care și-a găsit marea iubire pe platoul de filmare
Fără „pilonul” de siguranță al vieții sale, maestrul n-a mai dorit să apară mai cânte ori să fie în lumina refectoarelor, decât cu foarte rare excepții.
A trăit într-o garsonieră din centrul Bucureștiului dintr-o pensie de mizerie. Ieșea doar o dată pe zi pentru a lua prânzul în oraș prin bunăvoința unui patron de restaurant, dar și atunci comanda meniul cel mai ieftin.
A murit pe 18 iunie 2006, la 91 de ani. Nu a avut moștenitori, așa că voia ca garsoniera sa din centrul Bucureștiului să fie transformată în muzeu.
Singurul lucru de valoare care a fost găsit în casă a fost doar un pian vechi. Așa a ieșit din scenă, singur și sărac, unul dintre cei mai mari artiști ai acestei țări.
