Cine a fost fiul lui Ion Creangă? Pe 31 decembrie 1889, în ajunul Anului Nou, marele povestitor își încheia conturile cu viața, în urma unui atac cerebral pe fondul unei crize de epilepsie. Avea doar 62 de ani și lăsa în urmă o operă literară fabuloasă, dar și un băiat care, la acea vreme, avea deja 29 de ani.
Cine a fost fiul lui Ion Creangă? A inventat foițe de țigară și a deținut localul „Ca la mama acasă”
Este vorba de Constantin Creangă, unicul fiu al lui Ion Creangă și al singurei sale soții, Ileana Grigoriu, cu care a fost căsătorit în perioada 1859-1873. La pronunțarea divorțului, băiețelul, care avea doar 12 ani, a fost lăsat în grija tatălui.
Acesta s-a născut pe 19 decembrie 1860 și se pare că îi semăna leit ilustrului său părinte. Despre el se știe că a urmat școala militară din Iași, ieşind sublocotenent și ajungând, ulerior, ofițer în armata română, urcând până la gradul de locotenent-colonel.
Primele sale iubiri și tentative de căsătorie s-au lovit de refuzul tatălui de a-i da consimțământul.
Citește și: Recunoașteți personajul? Marele actor care era înrudit cu Ion Creangă. A fost căsătorit de trei ori
Dintr-o scrisoare din 1880 aflăm câteva detalii despre prima dragoste a lui Constantin Creangă. Tânărul de 20 de ani se îndrăgostise de Natalia, fiica doamnei Cristodulo Alexandri, dar tatăl său nu a fost de acord.
Focul s-a stins şi s-a aprins din nou, de data această dată după o anume Elena, dragostea a durat mai mult, dar Ion Creangă nu i-a acordat nici de această dată consimţământul.
Zestrea niciuneia dintre ele nu era pe placul acestuia, așa că fiul a fost nevoit să încerce încă o dată.
În iulie 1883, a devenit locotenent și s-a îndrăgostit pentru a treia oară. Despre această dragoste ştim mai multe amănunte.
Reclamă la foițele de țigară Creangă fabricate de Constantin, fiul mareui povestitor - Foto: dosaresecrete.ro
Dintr-o scrisoare de la sfârşitul lunii decembrie 1884, aflăm că pe fata iubită o chema Olga şi era unica fiică a lui Neculai Petru sau Petcu, angrosist de coloniale în Brăila.
Tânăra de doar 16 ani avea o zestre de 25.000 de galbeni, iar Neculai Petru poseda o avere de peste un milion de lei, o sumă uriașă la acea vreme.
Ion Creangă a murit pe 31 decembrie 1889
„Ia, asta zic şi eu însurătoare, dar nu ca aceea de-acu 4 ani, că mi-i şi ruşine să-mi mai aduc aminte”, îi scria Constantin tatălui său, pentru ca într-o altă epistolă, să dea și alte detalii despre familia viitoarei soţii, potrivit dosaresecrete.ro.
„Afară de magazia centrală din portul Brăila, are filialele: două în Brăila şi alte vreo patru sau cinci prin Călăraşi, Olteniţa, etc. Se vorbeşte despre el c-ar fi având la 1 – 2 milioane”.
Dar, în scrisorile următoare, Constantin a micşorat, cu mult regret, fabuloasa avere a viitorului socru, totuşi s-a arătat mulţumit că Olga are zestre bună, deşi nu după cum se aştepta.
Citește și: Recunoașteți personajul? Era mama lui Nică, în „Amintiri din copilărie”. Fiica ei, o actriță celebră
În sfârşit, în iunie 1886, cei doi s-au căsătorit, mariajul durând până în 1906, deși Olga a cerut divorțul încă din 1904., recăsătorindu-se ulterior cu inginerul Constantin Stegaru.
Dar, până atunci, soții Creangă au devenit părinții a patru copii: doi fii, pHoria și Ion Creangă, ambii arhitecți, și două fiice, Silvia (căsătorită Constantinescu) și Laetiția (căsătorită cu publicistul Nicolae Țimiraș).
Despre Ion, fiul mai mic, cel care a primit prenumele bunicului patern, nu se cunosc foarte multe lucruri, pentru că s-a stins prematur, la doar 32 de ani, în urma unui accident de automobil, în martie 1931.
În schimb, Constantin, fără mare talent literar, dar cu o fire aventuroasă, a beneficiat din plin de zestrea, totuși, bogată a soției și, deși a rămas ofiţer în armata română, a devenit și fabricant și comerciant de foițe de ţigară, inventând una pe care a botezat-o chiar „Crangă”.
Anunțul deschiderii localului „Ca la mama acasă” deținut de Constantin Creangă - Foto: dosaresecrete.ro
Pe coperta pacheţelului de foiţe era imprimată figura unui scriitor român, iar pe spate erau tipărite cu litere mărunte extrase mai însemnate din operele scriitorului respectiv.
Afacerea, pe cât de ingenioasă, pe atât a fost de costisitoare, iar fiul marelui povestitor a pierdut peste 100.000 de lei - o sumă fabuloasă, pe atunci, pierdere ce a fost acoperită, însă, socrul său.
Pe de altă parte, după cum arată mărturiile din arhive, nu existau scrisori în care Constantin să nu-i ceară bani tatălui său, ca să-şi plătească datoriile pe la cămătari sau să acopere cheltuielile de la petrecerile pe care le organiza ori în care să nu anunţe o nouă „invenţie”, pentru care-i trebuiau mereu bani.
Însă povestitorul își pierduse încrederea în orice acţiune a fiului, chiar și când părea lăudabilă la prima vedere, deoarece nu-l mai credea în stare să ducă ceva la bun sfârşit.
După moartea tatălui său, Constantin Creangă a demisionat din armată - în 1892 - şi a continuat să vândă foiţele de ţigară „Creangă”, dar fără portrete de scriitori şi extrase din opera acestora.
Fiul lui Ion Creangă a inventat și produs hârtie de țigări
Avea, în schimb, reclame ingenioase pentru produsul său, precum: „Ori fumaţi foiţa Creangă, ori daţi dracului tutunul” sau „Hărtia de țigară Creangă. Albeață fără seamăn, finețe extraordinară, gust dulce și plăcut, nu sgârie gâtul, lipsă totală de glicerine, calitate higienică neîntrecută”.
Din păcate pentru el, afacerea a falimentat în 1900, pentru că statul a monopolizat industria tutunului şi accesoriile lui.
Citește și: Cum a fost ales copilul care l-a jucat pe Nică în „Amintiri din copilărie”? A fost singurul lui film
Fiul lui Creangă a protestat vehement printr-o broşură numită “Memoriu în chestia înfiinţării de către stat a monopolului hârtiei de ţigară”. Ulterior s-a apucat de alte afaceri.
În 1902, era cofetar în Bucureşti, apoi a lansat diferite produse precum „cozonaci moldoveneşti” sau ceai „Pax”, a fost antreprenorul „grădinei de vară şi a cazinoului” din Constanța.
În primul deceniu al secolului XX, căpitanul Creangă a încercat și alte afaceri: în 1908, și-a deschis un restaurant pe Strada Academiei numit „Ca la mama acasă”, unde cânta celebrul lăutar Alex Ciolac care conducea orchestra „Banda Roșie”.
Din cauză că niciuna dintre afaceri nu a fost încununată de succes, Constantin s-a reîntors în armată, înainte de anul 1914, fiind reprimit cu gradul de maior.
Între timp, după separarea de Olga, în 1906, el se recăsătorise cu o anume Nona (Maria), dar și această căsnicie s-a încheiat printr-un divorț, în 1912.
Conform amănuntelor din anunțul mortuar făcut la decesul său, la 30 martie 1918, la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, Constantin Creangă căpătase, între timp, gradul de locotenent-colonel, iar în timpul participării României la Primul Război Mondial fusese președintele Curții Marțiale din Botoșani.
În 1930, scriitorul Jean Bart scria despre sfârșitul lui: “Sărac a murit căpitanul Creangă, ca și tatăl lui. Nu moștenise decât o bogată imaginație…”.
Constantin n-a pășit pe urmele, oricum uriașe, lăsate de tatăl său în literatură, dar fiul său mai mare, Horia Creangă, a devenit unul dintre cei mai imortanți arhitecți români.
Cele mai cunoscute realizări ale sale au fost: blocul ARO, cel la parterul căruia s-a aflat, decenii la rând, cinematograful „Patria”, Uzinele Malaxa („23 August”, pe vremea comunismului), restaurantul Pescăruș din Herăstrău și clădirea Teatrului Giulești.
