Călătoria în timp este posibilă pe baza legilor fizicii, conform noilor calcule ale cercetătorilor de la Universitatea din Queensland. Dar călătorii în timp nu ar putea modifica trecutul într-un mod măsurabil. „Viitorul va rămâne același”, spun aceștia, potrivit Business Insider.
Imaginați-vă că ați putea să urcați într-o mașină a timpului, să apăsați un buton și să călătoriți înapoi în 2019, înainte că noul coronavirus să treacă de la animal la om.
Ce se întâmplă dacă ai putea găsi și izola pacientul zero înainte ca acesta să se infecteze? Teoretic, pandemia nu s-ar întâmpla. Fizicienii susțin, însă, altceva.
De zeci de ani, fizicienii au studiat și dezbătut versiuni ale acestui paradox: Dacă am putea călători înapoi în timp și am schimba trecutul, ce s-ar întâmpla cu viitorul?
„Evenimentele se reajustează în jurul oricărui lucru care ar putea provoca un paradox, deci paradoxul nu se întâmplă”, a declarat Germain Tobar, autorul studiului și student la Universitatea din Queensland.
Lucrarea sa, publicată în revista Classical and Quantum Gravity săptămâna trecută, sugerează că, potrivit regulilor fizicii teoretice, orice ai încerca să schimbi în trecut ar fi corectat de evenimentele ulterioare.
Concluzia: Teoretic este posibil să vă întoarceți în timp, dar nu ați putea schimba istoria.
Paradoxul bunicului
Fizicienii au considerat călătoria în timp teoretic posibilă de când Einstein a formulat teoria relativității.
Calculele lui Einstein sugerează că este posibil ca un obiect din universul nostru să călătorească prin spațiu și timp într-o direcție circulară, ajungând în cele din urmă într-un punct al călătoriei sale unde a fost înainte - o cale numită curbă închisă, asemănătoare timpului.
Cu toate acestea, fizicienii continuă să se lupte cu scenarii în care călătorii în timp modifică evenimentele care s-au întâmplat deja.
Cel mai faimos exemplu este cunoscut sub numele de „paradoxul bunicului”: Să spunem că un călător în timp se întoarce în trecut și ucide o versiune mai tânără a bunicului său. Bunicul atunci nu ar avea copii, ștergându-i pe părinții călătorului în timp și, bineînțeles, și pe călătorul în timp. Dar atunci cine l-ar ucide pe bunic?
Pentru a aborda paradoxul, Tobar și supervizorul său, dr. Fabio Costa, au folosit „modelul cu bilă de biliard”.
Aceștia și-au imaginat o serie de bile de biliard care se ciocnesc pe o masă de biliard circulară, ca o curbă închisă, asemănătoare timpului.
Cercetătorii au calculat că, indiferent dacă traiectoria unei bile este modificată la un moment dat în călătoria sa, interacțiunile viitoare cu alte bile îi pot corecta drumul, iar bila va reveni în aceeași poziție și cu aceeași viteză pe care ar fi avut-o dacă nu ar fi intervenit nimeni.
Aplicat „paradoxului bunicului” acest lucru ar însemna că ceva ar interveni întotdeauna în calea încercării tale de a-ți ucide bunicul.
Înapoi la exemplul coronavirus. Să presupunem că trebuia să călătorești înapoi în 2019 și să izolezi pacientul zero. Conform teoriei lui Tobar, pandemia ar avea loc cumva.
Cei doi cercetători care au realizat studiul spun că, deși modelul este prea simplu pentru a reprezenta întreaga gamă de cauze și efecte din universul nostru, este un bun punct de plecare pentru viitorii fizicieni.
